Cum arată Hanul Gabroveni. Sorin Oprescu: „A fost reconstruit foarte aproape de original”

Partea veche a hanului Gabroveni va fi  gata în 30 aprilie, iar corpul nou în următoarele cinci luni.

„Hanul Gabroveni începe să arate cu ceea ce ne-am dorit întotdeauna, să poată să fie reconstruit cât mai aproape de original, chiar dacă aici au fost construite case peste case în urmă cu sute de ani. Va fi un adevărat institut cultural municipal și, în același timp, va deveni un pilon de dezvoltare în ceea ce înseamna proiectele de cultură la nivelul municipiului București și la nivel național. Sunt mândru pentru că le putem pune la dispoziție bucureștenilor, dar și celor care vizitează orașul nostru, un spațiu primitor de cultură chiar în Centrul Vechi al Capitalei”, a declarat, joi, Sorin Oprescu, după ce a vizitat imobilul, aflat de doi ani în reconstrucție.

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

Potrivit reprezentanților municipalității partea veche a hanului, reabilitată și cu fonduri norvegiene, va fi gata pe 30 aprilie, în timp ce corpul nou va fi finalizat în următoarele cinci luni.

„Îmi doresc să-l putem deschide cât mai curand astfel încât bucureștenii să poată beneficia de tot ceea ce acest spațiu poate oferi din punct de vedere cultural: săli de spectacole, săli de
expozitie, braserie, cafenea, punct de informare turistică. (…) Nu mi-e rușine cu ce este aici, seamănă cu ce este la Viena”, a mai spus Oprescu.

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici a spus că, în luna iunie, vrea să organizeze în Hanul Gabroveni o primă ediție a întâlnirii anuale cu reprezentanții Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE), prin care România primește finanțare din partea Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului.

„Va fi un exemplu și pentru cei care au dat banii și care vor vedea exact pe ce au dat banii, dar vor vedea un proiect care a prins viață. A fost un proiect dificil pentru că este un monument vechi și s-a lucrat într-o zonă necunoscută”, a declarat Teodorovici.

Prin restaurarea Hanului Gabroveni va fi introdusă în circuitul cultural al Capitalei o nouă sală de spectacole cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri. Ultima sală de spectacole realizată în București este cea a Teatrului Excelsior, care a fost inaugurată în anul 2011.

„Avem o sală de spectacole de 200 de locuri, o sală mai mică de 70 de locuri care ar putea să fie ori pentru spectacole, ori pentru repetiții, avem patru săli de expoziție, birouri pentru centrul de proiecte culturale ArCuB, care va avea un alt sediu aici, braserie, cafenea, punct de informare turistică, avem săli de expoziție. Ne gândim să facem cursuri, de dans și nu numai. Va fi un spațiu extrem de viu, care să-și deschidă porțile în jurul orei 10.00 și să le închidă după ora 24.00”, a declarat, joi, Mihaela Păun, directorul centrului de proiecte culturale al primăriei – ArCuB.

Pentru realizarea și finalizarea „Hanului Gabroveni” au fost folosiți 37.362.216 lei (TVA inclus), din care 23.633.147 de lei (TVA inclus) reprezintă contribuția Primăriei Generale în acest proiect și 13.729.068 de lei contribuția Mecanismului Financiar Spațiul Economic European, prin Ministerul Culturii.

Lucrările de restaurare, extindere și remodelare funcțională a Hanului Gabroveni au fost atribuite societății Aedificia Carpați SA.

Reabilitarea Hanului Gabroveni, monument istoric din clasa A, a început în februarie 2012, lucrările urmând să fie finalizate, conform contractului, la 31 decembrie 2013.

Lucrările cuprind conservarea, consolidare și restaurarea Hanului Gabroveni și a pasajului său comercial, punerea în valoare a monumentului istoric, precum și extinderea clădirii existente cu un corp nou.

În restaurare sunt folosite tehnici tradiționale de construcție, îmbinate cu modalități de consolidare ultramoderne. Finisajele și materialele folosite sunt alese astfel încât să se înscrie în stilul epocii, cu tencuieli mortar var-nisip colorate în masă, cu cărămidă aparentă, cu învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturala și pavaje din piatră cubică.

Data exactă a construirii Hanului Gabroveni nu este cunoscută, istoricii putând certifica doar faptul că acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847, pentru că, în acel an, la 23 martie, aproape un sfert din suprafața Bucureștiului – cuprinzând și zona delimitată de Lipscani, la nord, și actuala stradă Franceza, la sud – a fost devastată de un incendiu puternic.

Tudor Hagi Tudorache, cel care este posibil să fie comanditarul și primul proprietar al imobilului din strada Lipscani 84-88, a fost unul dintre cei mai renumiți negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El deținea un număr destul de mare de spații comerciale în hanul Sfântul Gheorghe Nou și un grup de prăvălii numite Hanișorul, care se găseau pe Lipscani. În 1848, cu puțin timp înaintea morții sale, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, lăsându-l în loc pe unul dintre fiii săi, Constantin Hagi Tudorache.

Construcția Hanului Gabroveni a avut atât destinație comercială, cât și de găzduire a călătorilor și în special a negustorilor veniți din zona balcanică. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, hanul a fost „modernizat” după cerințele vremii, fiind transformat în hotel. Hotelul Gabroveni-Universal, care mai există și astăzi pe strada Gabroveni 12, conține în structura sa fragmente ale fostului han. Nu există însă date care să susțină identificarea Hanului Gabroveni cu pasajul comercial.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni era menționat într-o serie de lucrări dedicate istoriei Bucureștilor sau negoțului bucureștean. În lucrarea sa apărută în 1899, în capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arată că Hanul Gabroveni, care conform actelor deținute de Russe și Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea și Bezesten, era locul unde poposeau negustorii bulgari veniți de la Gabrovo, din Bulgaria. Edificiul era situat „la spatele Curții Domnești, în mijlocul numeroaselor și strâmtelor ulicioare neguțătorești din Târgul Dinăuntru”.