Cum au dispărut faliile seismice de la Roșia Montană din avizul dat de Institutul Geologic. „Atunci era zăpadă, nici nu putea să vadă nimeni că există sau că nu există”

Ștefan Grigorescu, fostul director de la Institutul Național de Geologie care a dat aviz pozitiv pentru proiectul Roșia Montană, a susținut, într-un interviu pentru gândul, că documentul favorabil dat RMGC a avut la bază, în parte, documentația pusă la dispoziție de companie, echipa de geologi care a fost în vizită la Roșia Montană în decembrie 2011 neputând să vadă dacă sunt falii seismice pentru că „atunci era zăpadă, nici nu putea să le vadă nimeni că există sau că nu există”. „Ăștia(RMGC-n.r) au făcut în trei ani, în patru ani studiile alea de la dosar, noi nu puteam să le facem în trei, patru zile”, a declarat Grigorescu, cel care a semnat avizul favorabil.

Mai mult, a spus el, specialiștii de la Institut au ratat o vizită în teren, în septembrie a aceluiași an, vizită organizată de RMGC, pe motiv că, „dintr-o eroare de comunicare”, invitația a ajuns la Ștefan Marincea care „a confiscat-o el”.

Cât privește acuzațiile că a ignorat datele geologilor, acuzații care i se aduc de directorul demis Maricea, Grigorescu spune că „sunt multe nereguli, sunt multe calomnii”

„Eu am dat un aviz din partea Institutul Național de Geologie în cunoștință de cauză. Din păcate, există o altă realitate, care mereu este modificată. Eu am uzat de toate prerogativele ca ele să fie conforme cu realitatea”, a spus Ștefan Grigorescu.

Acesta a povestit pentru gândul cum a ajuns să dea un aviz consultativ după ce o echipă de 10 geologi a mers în decembrie 2011 și timp de patru zile a prospectat zona de la Roșia Monatană.

„Eu am fost la o singură ședință a Comisiei de Avizare Tehnică(CAT), în 29 noiembrie 2011. Anterior acestei date, a fost fostul șef al Instituttului, domnul Marincea. Eu nu știu ce a făcut acolo, pentru că nu există material. Președintele acestei comisii a fost fostul secretar de stat Marin Anton, acum deputat, care știe tot istoricul”, a spus Ștefan Grigorescu, care a precizat că rolul comisiei de la Ministerul Mediului era să examineze toate documentele existente în proiectul de la Roșia Montană și să dea un punct de vedere cu privire la acest proiect.

„Înainte de 29 noiembrie, pe 10 noiembrie, am primit o invitație ca să pregătesc un punct de vedere vis-a vis de materialele făcute în acel proiect. Erau materiale făcute de RMGC, de Institutul Geologic, Universitatea Tehnică de Construcții, Universitatea București. Deci noi nu trebuia să facem teren. Dar anterior datei de 29 noiembrie, în 13 septembrie, a fost o vizită cu toți membrii CAT, organizată de RMGC la Roșia Montană, care să vadă toate obiectivele din teren. Atunci noi nu am fost chemați ca institut, pentru că cineva a făcut o eroare de comunicare și l-a anunțat pe domnul Marincea, dar el a confiscat această informație și nu a dat mai departe institutului sau secretariatului sau mie, pentru că el nu mai era director și nu putea să participe„, a povestit Ștefan Grigorescu.

Ca urmare, după ce a aflat de vizită, Ștefan Grigorescu a cerut secretarului de stat și ministrului Borbely „condiții egale de estimare și să mergem acolo”.

„Eu m-am edificat pe baza documentelor. Puteam să dau aviz atunci pe loc fără să am probleme de conștiință. Puteam să dau aviz pe 29 noiembrie, pentru că din ce au prezentat m-am edificat, din simulările de pericole potențiale și vulnerabilități și factorul de siguranță era peste 1. Eu mi-am făcut o idee, o logică, gândindu-mă câte baraje sunt în România care au căzut și care s-au rupt? Și care baraje sunt pline doar cu apă, nu sunt doar cu sedimente”, spune Ștefan Grigorescu. El face comparația cu lacul de acumulare de la Vidradru, județul Argeș. „Ăsta de la Corna este de trei ori mai mic decât cel de la Vidraru, nu de trei ori mai mare așa cum s-a spus. Vidraru are vreo 900 de hectare și ăsta are vreo 300. Deci cineva a dezinformat în mod voit. Și în plus că a spus că e la de cianuri, dar nu este, acolo rămâne steril, masă solidă care se sedimentează treptat. În sterilul de acolo poate să fie nisip curat, argilă sau roci”, explică geologul.

Ștefan Grigorescu spune că înainte de a veni la institut colegii care s-au aflat în teren i-au spus că nu sunt probleme.

„Membrii comisiei CAT au mers acolo și au văzut, nu să să facă un studiu, cum eronat se spune acum. Noi (echipa de geologi-n.r.) nu ne-am dus să facem un studiu, ne-am dus să vedem stațiile de nanofiltrare, locul carierelor, locul barajului. Noi când am plecat la Roșia Montană am zis „Hai, domnule să luăm și un aparat de electrometrie”, a spus Ștefan Grigorescu, care a precizat că el nu a mers la Roșia Montană împreună cu echipa de geologi.

„Așa că au mers 10 geologi să vadă care este situația, nu să facă un studiu. Este bine să-i consultați pe toți pentru că nu toți au aceeași părere. Sunt șase, șapte care au o idee că nu sunt falii și că coronamentul și poziția bazinului sunt ok din punct de vedere tehnic, auditată și super audiatată de autorități în domeniu. Noi nu am făcut un studiu să spunem noi ceva , noi am consultat documentația și documentația este în regulă. Dacă este în regulă un proiect făcut de cineva nu putem spune că nu este„, a spus conferențiarul.

Întrebat dacă ceilalți specialiști din echipă au spus că la Roșia Montană sunt falii, fostul director a spus că aceste persoane nici nu puteau să vadă faliile pentru că era zăpadă. „Eu nu am spus că sunt persoane care au spus că există falii, pentru că atunci era zăpadă, nici nu putea să le vadă nimeni că există sau că nu există, mă întelegeți. Nu sunt falii care să afecteze construcția hidrotehnică. Gândiți-vă că acolo era zăpadă, că erau minus 12 grade Celsius. Dacă e zăpadă nu vezi toate formele de relief, toate fisurile. De bază au fost documentațiile. Au controlat din forajele care sunt executate în coronament și în amonte de coronament, dacă sunt fisuri. Și nu s-a demonstrat a fi fisuri. Au controlat din documentele care există. Noi am mers pe credibilitatea surselor, așa cum și ceilalți membrii CAT și-au dat avizul și acordul. Este un aviz consultativ în vederea obținerii acordului de mediu. Mai sunt pași mari de făcut, acolo e problema. Avizul consultativ este să dai o șansă proiectului să fie luat în seamă. Nu că noi am dorit să schimbăm sau să falsificăm ceva. Este un aviz consultativ”, a spus Ștefan Grigorescu.

Fostul director susține că avizul dat de Institutul Național de Geologie a fost dat în baza documentațiilor puse la dispoziție de Ministerul Mediului. „Avizul consultativ este dat în baza documentațiilor care erau puse la dispoziție de secretariatul tehnic al Ministerului Mediului. Noi nu puteam să facem un studiu. Ăștia(n.r. RMGC) au făcut în trei ani, în patru ani studiile alea de la dosar, noi nu puteam să le facem în trei, patru zile. Putem să vorbim și să demonstrăm lucrurile și, până la urmă, puteți vorbi cu toți membrii echipei. Fundamental pentru iazul de decantare nu este nimic greșit”, a mai declarat Ștefan Grigorescu. Profesorul spune că aviz consultativ nu poate împiedica un acord de mediu, „pentru că și alte entități, decanul facultății de geologie și fostul decan au spus pozitiv despre proiect”

„Pentru că în critica Institutului de Geologie sunt multe nereguli, sunt multe calomnii. A fost o notă că iazul de decantare de la Corna este de trei ori mai matre decât Vidraru. Este invers, Vidraru este de trei ori mai mare ca suprafață și ca întindere decât Corna. Se induc minciuni grosolane. Mai sunt și altele, dar nu mai vreau să fac declarații”, a conchis Ștefan Grigorescu.