„Pe sectorul bugetar, creșterea medie a fost undeva la 15-16 %, pentru că a fost pe principiul un sfert din diferența din 2022 și salariile respective. Această creștere a fost făcută la 1 ianuarie 2019. A mai crescut la unii, conjuctural, datorită unor modificări legislative, dar în medie este cam 15 la sută creștere. Iar pe restul sectorului, creșterea a fost de 11,5 %, chiar mai mică decât creșterea salariului minim, din cazua faptului că nu toți au dat creșterea și au dat bonificații, dacă au dat, pentru că unii nu au dat deloc”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu, președintele confederației sindicale Cartel Alfa.
Potrivit lui Hossu, creșterea a fost mai mare decât inflația, dar reperul pentru majorare trebuie să fie coșul de trai decent.
„Creșterea salarială a fost mai mare decât inflația, dar dacă o raportăm la coșul de trai decent, care ar trebui să fie un reper legat de standardul de viață și de ce este necesar pentru o condiție normală sau minimală de trai, avem un ecart foarte mare aici, iar structura este complet dezechilibrată”, a mai precizat Bogdan Hossu.
În ceea ce privește pensiile, acestea s-au majorat tot cu 15%.
„Pensiile au crescut în 2019 de la 1 septembrie, când punctul de pensie s-a majorat de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, în proporție de 15%, iar pensia minimă a crescut și ea de la 640 de lei la 704 lei. Acestea au fost singurele majorări în ceea ce privește majorările tuturor pensinarilor care nu aveau grupe de muncă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dumitru Cojanu, președintele Federației Naționale a Pensionarilor „Unirea”.
Potrivit lui Cojanu, cei care aveau grupe de muncă, conform legii 221, li s-au sporit pensiile pentru anumite perioade.
„Aceștia sunt maximum 200 de mii de pensionari. Nu aș putea să spun un procent, dar au crescut de la caz la caz cu sume cuprinse între 300 și până la 1.000 de lei. În ceea ce privește recalculara pensiilor, conform legii 127 din 2019, aceasta urmează să se facă începând cu anul 2021″, a mai precizat Cojanu.