Cum au fost alese cele două spitale modernizate prin parteneriat public-privat

Pentru spitalul „Marie Curie” a fost identificat terenul pe care urmează a fi realizată reorganizarea și extinderea spitalului, în prezent acesta aflându-se în domeniul public al statului și în administrarea Primăriei Sectorului 4, fiind necesară trecerea în administrarea Ministerului Sănătății. Reorganizarea și extinderea ar transforma acest spital în primul spital regional de urgență pentru copii din România, cu toate facilitățile necesare îngrijirii pediatrice.

Medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Neonatologie a Spitalului „Marie Curie”, spune că deși este cel mai mare și mai bine dotat spital pediatric din România, acesta este cu mult în urma unităților sanitare occidentale în ceea ce privește nivelul de tehnologie medicală și spațiu de funcționare. De ani de zile încearcă să atragă atenția autorităților că pediatria este neglijată în România, așa că a pregătit deja, din proprie inițiativă, împreună cu colegii săi, un studiu de fezabilitate pentru extindere și un proiect de spital cu tot ceea ce e necesar.

„În prezent, Spitalul „Marie Curie” oferă servicii medicale care nu se regăsesc nicăieri altundeva în țara asta, însă cu toată această dezvoltare, este departe de a se numi un spital regional de urgență așa cum există în toată lumea civilizată. Văzând aglomerația de cauze, văzând că în fiecare zi sunt pacienți pe care-i refuzăm la reanimarea de nou-născuți, la chirurgie cardiacă, avem un singur neurochirurg care operează, nu avem gardă suficientă, deci foarte multe lipsuri și cu toate acestea avem rezultate foarte bune în ceea ce facem, normal că s-a născut ideea de a dezvolta aceste servicii”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Cîrstoveanu.

VIDEO Emil Străinu: „Se pregătește un alt vaccin pentru așa zisa boală X. A doua etapă a marii resetări planetare o constituie războiul”

00:10

POLITICĂ CNA sesizează Parchetul General cu privire la AGRESIUNEA Dianei Şoşoacă asupra Presei

00:03

El a explicat că spitalul ar avea nevoie de un centru de dializă mai mare fiindcă nu sunt destule locuri. De asemenea, la „Marie Curie” ar urma să fie primul centru de radioterapie pentru copii din țară. În momentul de față, spune Cîrstoveanu, medicii pleacă în străinătate cu pacienții pentru tratamente de radioterapie, iar costurile sunt enorme. Din cauza lipsei de dotări, în România se operează doar 30% din pacienții cu probleme cardiace.

„Se găsesc scuze întotdeauna, nu sunt 100 de milioane de euro, dar banii noștri unde sunt, te întrebi. Nu știu cum de 100 de milioane reprezintă o problemă pentru țara asta când noi ne lăsăm, cu bună știință, copiii netratați să moară. Despre asta am atras atenția întotdeauna, nu e ca la adulți, unde sunt spitale, în România nu avem infrastructură și personal medical pentru tratarea copiilor. Apropo, e o discuție lungă despre faptul că se operează copii și la spitalele de adulți. Vlad Voiculescu a văzut că e nevoie și că se poate”, a spus Cîrstoveanu. El a mai precizat că nevoia este a țării, a noastră tuturor.

„Am înțeles foarte bine care este nevoia țării și avem nevoie, printre altele, de un centru de imagistică, un centru de oncologie, mai multe săli de operații, un centru de traumă, un centru de neurochirurgie, un centru de chirurgie cardiacă mai mare, un centru pentru părinții care trebuie să stea cu copiii la spital. De asemenea, vom avea un centru de oncopediatrie separat care va fi conectat tot de vechiul spital, iar clădirea veche va fi reanalizată, spațiile trebuie regândite, reamenajate. Practic, proiectul cuprinde extinderea spitalului, care va contribui la scăderea drastică a mortalității în cazul copiilor, apoi reamenajarea vechiului spital și construcția secției noi de oncopediatrie”, a mai spus Cîrstoveanu.

În ceea ce privește clădirea care găzduiește Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București, aceasta este clasificată, conform ultimei expertize tehnice, ca având risc seismic II, după ce a fost afectată atât de cutremurul din 1977 cât și de cele ulterioare, a explicat, pentru MEDIAFAX, managerul spitalului, Șerban Bubenek.

Clădirea nu a beneficiat de investiții pentru reabilitare de la data construcției (1969-1975), fiind într-un stadiu avansat de degradare nu doar din punctul de vedere al structurii, dar și din cel al rețelelor de instalații și al finisajelor interioare. Nu demult, într-una din sălile de operații au apărut fisuri în structură chiar în timp ce se opera în sală. Problema a fost remediată, dar pericolul degradării nu a dispărut.

În ciuda acestor condiții improprii de funcționare, în această instituție este concentrată o parte însemnată a tratamentului pe inimă din România. Terenul pe care urmează să fie amplasată noua construcție aparține domeniului public al statului și se află în administrarea Ministerului Sănătății prin Institutul Clinic Fundeni.

„Clădirea spitalului este construită în perioada 1965 – 1970 și de la bun început nu a fost dedicată unui spital cu facilități chirurgicale, ci mai mult unui spital de boli TBC, ulterior s-a crezut că va fi un spital de boli ORL, în final s-a mutat aici ceea ce se numea la vremea respectivă cardiologia bucureșteană din Piața Lahovari și s-a format Centrul de Boli Cardiovasculare, cunoscut astăzi ca Institutul de Boli Cardiovasculare „CC Iliescu”. În această clădire, noi conviețuim într-o formă dificilă, deținem cam două treimi din spațiu, iar restul este al Institutului Fundeni. Bineînțeles această clădire nu a fost gândită de la bun început cu anumite circuite chirurgicale și preocuparea noastră majoră a fost să avem circuite foarte bune, sterile. După nenumărate eforturi susținute de-a lungul anilor, avem condiții care se compară cu orice spital din România, inclusiv cele private”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Bubenek.

El a spus că problema majoră este cea a riscului seismic și că se știa acest lucru încă din 1991, când s-a comandat o expertiză care a arătat că cele două clădiri, și „CC Iliescu” și Institutul Fundeni, au bulină roșie. Între timp, Institutul Fundeni a fost consolidat, însă la „CC Iliescu” nu s-au făcut lucrări de consolidare.

„Începând cu anul 2005, noi am adresat tuturor miniștrilor Sănătății, din trei în trei luni, un raport în care spuneam că există acest risc seismic major. Bulină roșie înseamnă că la peste patru grade pe scara Richter, clădirea cu bulină roșie se prăbușește. Însă, ultima expertiză din noiembrie 2015 încadrează clădirea în risc seismic II, cu un punctaj foarte aproape de clasa de clădiri cu risc seismic I. În cadrul unui cutremur major, se vor produce deteriorări severe la structura de rezistență a clădirii, cu posibile prăbușiri de pereți și posibile victime”, a explicat managerul spitalului.

Bubenek a mai spus că la „CC Iliescu” se rezolvă jumătate din cazurile de chirurgie cardiacă, 70% din cazurile de chirurgie vasculară și peste jumătate din toate operațiile de urgență din țară, fie că sunt de chirurgie cardiacă sau vasculară. De asemenea, la „CC Iliescu” se rezolvă 25% din cardiologia intervențională (montarea de pacemakere, stimulatoare cardiace). Pe scurt, dacă spitalul suferă probleme de structură în cazul unui seism, situația devine foarte gravă.

Construirea unei noi clădiri ar costa undeva la 40-50 de milioane de lei, iar dacă se va aduce echipament medical de ultimă performanță, atunci costurile se pot ridica și la 90 de milioane de lei, a explicat Bubenek.

Parteneriatul public-privat nu înseamnă privatizarea sistemului de sănătate, fiindcă statul va da banii înapoi în rate investitorului, de-a lungul a 25-30 de ani, și este o formulă utilizată în țările occidentale, a explicat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, la ședința de Guvern de miercuri.

„Pentru acest tip de parteneriat public-privat va exista din partea statului o singură remunerație, care se numește plata de disponibilitate, remunerație care va fi pusă la dispoziție de către stat, va fi plătita de către stat, doar dacă vor fi îndeplinite de la bun început anumite criterii de performanță foarte clare și trecute în contract. Practic, mutăm o parte din sarcina administrativă a spitalului, cea care ține de clădire, de infrastructură în general, o mutăm pe umerii unui partener privat, partener privat care trebuie să-și asume asta și care dacă nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contract va trebui să primească penalități, respectiv să primească o plată de disponibilitate redusă”, a declarat Voiculescu la ședința de Guvern de miercuri.