Cum au luat Slovacia și Italia fața României în cursa pentru Agenția Europeană a Medicamentului

Slovacia și Italia au prezentat ofertele cele mai bune pentru această inițiativă, dar Olanda (pentru Amsterdam) și Danemarca (Copenhaga) sunt văzute drept competitoare importante.

Candidatura slovacă este văzută de oficialii europeni citați de Financial Times ca fiind cea mai puternică din Europa Centrală și de Est, o regiune slab reprezentată privind agențiile UE.

Slovacia, membră a zonei euro, este privită de Bruxelles drept bastionul unui sentiment proeuropean într-o regiune din ce în ce mai ostilă integrării UE. Experții europeni avertizează asupra unui posibil conflict dacă minimum o agenție nu va desemnată pentru una dintre cele zece țări din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE începând cu 2004.

Sursele diplomatice au mai precizat că Italia este dispusă la mai multe concesii pentru a obține găzduirea Agenției Europene a Medicamentului de către Milano, inclusiv trimiterea mai multor trupe pentru noi unități NATO în statele baltice.

Italienii beneficiază în urma problemelor înregistrate de către spanioli – orașul candidat Barcelona fiind afectat de criza catalană – și de pe urma faptului că Europa de Nord este divizată între mai multe oferte concurente.

Bucureștiul și alte 18 orașe europene – inclusiv Viena (Austria), Bruxelles (Belgia), Sofia (Bulgaria), Bonn (Germania), Milano (Italia), Lille (Franța) și Barcelona (Spania) – au depus oferte pentru găzduirea sediului Agenției Europene a Medicamentului (AEM).

Comisia Europeană a evaluat ofertele depuse, fără a face o clasificare a orașelor candidate în funcție de îndeplinirea criteriilor. Decizia finală privind găzduirea AEM este așteptată la 20 noiembrie, în urma unui vot secret.

Europarlamentarii români au contestat evaluarea proiectului

Europarlamentarul român Maria Grapini a declarat, pentru MEDIAFAX, că evaluarea proiectului României pentru relocarea Agenției Europene a Medicamentului (AEM) a fost contestată după ce Comisia Europeană a făcut greșeli de evaluare tehnică.

Maria Grapini spune că, după părerea sa, votul va fi unul politic, și nu unul care să țină cont de calitatea proiectelor depuse, în acest caz, țara noastră având un proiect „bun”.

„Ne-am întâlnit marți dimineață din nou cu ambasadorul Luminița Odobescu, fiindcă am făcut o contestație la evaluarea proiectului. Au făcut greșeli de evaluare tehnică. Problema este că sunt foarte sigură că nu se va ține cont de calitatea proiectului, pentru că noi chiar avem niște puncte tari. (…) Problema este că sistemul acesta de vot – 3,2,1- un sistem stil Eurovision. Este clar că se va vota politic, nicidecum pe calitatea proiectului. S-a făcut lobby, a fost din nou prezent ministrul pentru Afaceri Europene… Este o incertitudine totală, pentru că nu știm cum se va reacționa la vot. S-a trimis o scrisoare către comisar, inițiată de Ciprian Tănăsescu, care a și muncit cel mai mult. Am contrasemnat-o și noi pentru o reevaluare, pentru că într-adevăr s-a făcut o greșeală tehnică, dar eu cred că nu se va ține cont de nicio evaluare tehnică, ci va fi o poziționare politică”, a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, europarlamentarul Maria Grapini.

La rândul său, Claudiu Ciprian Tănăsescu a anunțat că a sesizat Comisia Europeană referitor la eroarea făcută în detrimentul candidaturii României pentru Agenției Europene a Medicamentului (AEM).

„În aceste zile este important să încercăm repararea acestui eveniment, pe care, până la proba contrarie, sunt dispus să îl privesc ca pe «un accident»! În consecință, prin procedura ce o am la îndemână, aceea a interogării Comisiei Europene, am sesizat deja CE asupra acestui aspect și i-am întrebat despre cum intenționează să repare eroarea grosolană, făcută în evaluarea candidaturii României. Aveți partea relevantă a demersului meu, la care aștept cu interes un răspuns, prompt și dacă se poate echitabil, urmat de un pas, serios, al responsabililor CE, în direcția remedierii răului produs unui stat membru: «Comisia Europeană recunoaște că a greșit evaluarea candidaturii României la EMA abia la 27 octombrie 2017, timp in care majoritatea statelor membre si-au facut o opinie eronata privind candidatura Romaniei. Care sunt actiunile pe care Comisia le va intreprinde pentru a aduce candidatura Romaniei la relocarea EMA pe pozitia unor sanse egale cu ceilalti competitori, avand in vedere greselile pe care Comisia a recunoscut ca le-a facut in evaluarea candidaturii Romaniei si faptul ca evaluarea corecta arata ca Romania are una dintre cele mai bune oferte pentru relocarea EMA?»”, a scris, pe pagina sa de Facebook, europarlamentarul Claudiu Ciprian Tănăsescu.

El a făcut referire la o adresă primită de reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, și publicată de stiripesurse.ro în care oficiali ai Comisiei Europene recunosc faptul că instituția a omis să menționeze că Bucureștiul s-a angajat la nivel guvernamental să creeze un departament special pentru relocarea Agenției, nu a menționat spațiile de conferință disponibile în noile clădiri și a uitat să spună că România are facilități educaționale.

Pe de altă parte, unii europarlamentari români critică întârzierea cu care țara noastră a încercat să facă lobby pentru acest proiect.

„Faptul că câțiva europarlamentari au semnat o hârtie și un ministru și-a anunțat intenția de a reloca Agenția nu înseamnă că se și întâmplă. Alții au făcut lobby pentru treaba asta cu mult înainte. Șansele erau din start foarte mici. Cine spune acum că a fost o defavorizare la evaluare o spune fără prea multe argumente. Nu cred că a fost o defavorizare, cred că ne-am apucat târziu, am făcut totul pompieristic, fără cap și fără coadă. (…) Eu cred că vina este a autorităților române, a celor care au cerut un lucru fără să știe cum să gestioneze toată activitatea asta de lobby, de negociere (…) Dosarul de candidatură, cu filmulețe de prezentare, nu poți să vopești gardul când toată lumea știe problemele cu care se confruntă România în ultimul timp. Imaginea pe care România o are la Bruxelles este foarte, foarte proastă. Ce șanse ar fi după OUG 13, după zile întregi cu sute de mii de oameni în stradă, cu guvern picat de propriul partid, ce șanse ar fi să decidă cineva la Bruxelles ca o agenție importantă să se mute la București? Instabilitatea politică și socială nu au cum să fie argumente pentru”, a declarat, pentru MEDIAFAX, europarlamentarul Cătălin Ivan.

„Se va vota, e o decizie bazată pe opțiunile tuturor statelor membre și România contează, din ce știu eu, pe sprijinul mai multor state care nu au depus candidaturi. Așteaptă să vadă cât din eforturile care au fost făcute pentru a convinge că Bucureștiul e un candidat serios vor avea succes. Sunt foarte multe candidaturi. Principiul care a fost stabilit în 2004, Consiliul European care a precedat marea extindere cu 10 țări, stabilea că vor fi privilegiate statele membre în care nu există agenții. Și e adevărat că unele dintre noile state membre care au intrat în 2004 au devenit casa unor agenții. Există însă, în acest moment, luând în seamă și extinderea din 2007 și cea din 2013 cu Croația, există cinci țări care nu au nicio agenție, printre care și România, Bulgaria, Croația și Slovacia. A cincea țară fără nicio agenție e Cipru. Însă dintre acestea 5, Cipru nu a depus candidatură. Sunt, deci, patru țări noi care se bat pentru găzduirea Agenției Medicamentului, alături de alte țări care găzduiesc, deja, alte agenții europene. Nu suntem singurii îndreptățiți și de asta se judecă dosarul fiecărei țări în parte, luând în seamă ce a propus fiecare”, a precizat, pentru MEDIAFAX, și europarlamentarul Cristian Preda.

Întrebat dacă este de părere că dosarul României a defavorizat, Preda a replicat: „Sunt oameni frustrați și care cred că suntem nedreptățiți de la Burebista încoace. Nu cred că trebuie luați în serios. E o decizie bazată pe un principiu stabilit în 2004, vom vedea dacă va fi respectat”.

Și Cristian Bușoi a criticat campania de promovare inițiată de autoritățile din România pentru relocarea Agenției Europene a Medicamentului în țara noastră.

„Cert este că nu a existat cea mai bună campanie de promovare, din păcate. Ea a început târziu, destul de amatoristic, câteva persoane implicate, nu cu tot Guvernul și toate instituțiile guvernamentale (…) nu a fost ceva foarte articulat. Plus probelemele legate de clădire care sunt reale și legate de acces și sala de ședințe care pare a fi în altă locație și de faptul că încă nu sunt toate puse la punct. Dacă vă puneți în locul persoanelor care lucrează acolo, alte orașe poate par mai ofertante de a trăi, dar nu despre asta este vorba. Important este că avem o candidatură care este foarte validă și corect ar fi ca România să găzduiască o agenție europeană pentru că nu se pot concerntra toate în câteva țări ale UE. Cred că există în continuare șanse”, a declarat, pentru MEDIAFAX, europarlamentarul Cristian Bușoi.

Deocamdată cu sediul la Londra, Agenția Europeană a Medicamentului este percepută drept una dintre cele mai importante agenții specializate ale UE, dintre cele peste 40. AEM are 900 de angajați și primește vizite de la aproximativ 35.000 de autorități naționale de reglementare și oameni de știință în fiecare an, datorită rolului său esențial în aprobarea noilor medicamente piața europeană.

Comisia Europeană a prezentat pe 1 octombrie evaluările privind ofertele de găzduire a Agenției UE a Medicamentului, notând că Bucureștiul nu a furnizat informații suficiente privind frecvența mijloacelor de transport care fac legătura cu aeroportul și nici detalii despre capacitățile școlilor în limbi străine.

România și-a lansat oficial, pe 8 septembrie, candidatura pentru relocarea Agenției Europene a Medicamentului, care se află în prezent în Marea Britanie, ministrul Sănătății precizând că Bucureștiul este pregătit pentru acest pas, urmând ca, în noiembrie, să se decidă statul învingător.

„România merită să găzduiască Agenția Europeană a Medicamentului, suntem pregătiți pentru asta, avem cel puțin 50 de ani în acest domeniu. România a asigurat de fiecare dată pentru cetățenii ei, medicamente de calitate, aparatură medicală de calitate grație eforturilor și calificării specialiștilor noștri din domeniul Agenție Naționale a Medicamentului. Îmi doresc că EMA să își găsească locul în România. Mă voi întâlni în perioada următoare cu omologii noștri din celelalte țări europene, chiar dacă au candidatură sau nu. Este un proces elaborat, de lungă durată și cred că România are o șansă de care trebuie să profităm cu toții”, declara ministrul Sănătății, Florian Bodog.

Președintele Agenției Naționale a Medicamentului, Nicolae Fotin, care este și coordonatorul proiectului, a declarat că România are un dosar „complet, foarte bun”, menționând că relocarea EMA în țara noastră ar însemna foarte mult pentru sistemul de sănătate.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Victor Negrescu, a explicat că tipul de vot, asemănător cu cel de la Eurovision, ar putea pune ușoare piedici României. „Din punct de vedere tehnic, dosarul nostru este complet și are argumentele necesare. Problema este că votul va fi unul predominant politic. Vorbim de un vot ca la Eurovision, în care fiecare stat are dreptul să voteze alte state și are șase puncte pe care le poate aloca altor state: trei puncte statului preferat, două puncte, celui de al doilea și un punct ultimului stat preferat. Acest tip de vot, evident, nu este convenabil României, dar acest lucru ne împinge pe noi să fim și mai motivați, pentru a promova mai bine România și pentru a folosi această oportunitate pentru a arăta țara noastră sub alt unghi”, a precizat Negrescu.