Cum au rezolvat Ponta, Antonescu și Băsescu problema Roșia Montană. Cristian Tudor Popescu: „Nu e vorba de aur, cianură și locuri de muncă, e vorba de voturi”

Deznodământul proiectului de lege privind exploatarea minieră de la Roșia Montană pare decis, după ce inițial președintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, apoi premierul Victor Ponta au declarat că acesta ar trebui respins la votul din Parlament. Mai mult, Crin Antonescu a anunțat luni seară că PNL a decis ca parlamentarii liberali să voteze împotriva proiectului de lege. Dezbaterea parlamentară urmează să aibă loc în procedură de urgență, a decis Senatul.

De altfel, tot astăzi, președintele Traian Băsescu a pasat responsabilitatea exclusiv majorității parlamentare USL. „Nu eu am în Parlament 70%”, a spus șeful statului într-o intervenție de la Cotroceni, fără alte comentarii.

Ca urmare a declarațiilor politice de astăzi, compania canadiană Gabriel Resources a anunțat că, dacă proiectul de lege va fi respins de Parlament după ce a fost promovat de Guvern, își rezervă dreptul de a da statul român în judecată, pentru încălcarea unor prevederi ale tratatelor internaționale privind investițiile.

Întreaga situație referitoare la Roșia Montană este văzută de editorialistul gândul Cristian Tudor Popescu ca fiind strict legată de un calcul politic. „Nu este vorba de aur, cianură, locuri de muncă, este vorba de voturi. Din punctul de vedere al clasei politice, lucrurile se văd exclusiv prin numărul de voturi care pot fi extrase. Până să se retragă primul gram de aur de la Roșia Montană, se pune problema câte voturi poți să extragi din fenomenul ăsta”, a susținut Cristian Tudor Popescu, la GÂNDUL LIVE. Acesta a mai spus că „este lăudabil” că protestatarii din Piața Universității au luat atitudine, adăugând că aceștia „nu s-au strâns să ceară salarii sau pensii”

Urmărește aici cum comentează Cristian Tudor Popescu cazul Roșia Montană

Ziua deciziilor anunțate

Declarațiile de luni ale liderilor USL vin în contextul în care duminică seară, zeci de mii de oameni au protestat în stradă, în special în București și Cluj, față de proiectul de lege privind Roșia Montană, acestea fiind cele mai masive manifestații de la începutul mișcării, pe 1 septembrie. Protestele continuă și în această seară.

Luni dimineață, președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că proiectul privind Roșia Montană, adoptat de Guvernul condus de Victor Ponta și transmis în Parlament pentru aprobare, trebuie retras sau, în caz contrar, respins. Antonescu a mai spus că nu s-a consultat cu premierul Ponta înainte de a face acest anunț și nici nu a negociat cu acesta.

„Astăzi, deși discuțiile din Parlament nu au început, am un punct de vedere ferm și definitiv conturat în legătură cu proiectul Roșia Montană. Cred că proiectul exploatării la Roșia Montană nu poate fi susținut, proiectul fie ar trebui retras, fie ar trebui respins. Consider acest lucru nu din motive tehnice, nu pentru că acest proiect nu ar avea șansa să fie fezabil sau util, ci pentru că există consecințe majore care împiedică aprobarea acestui proiect”, a spus Crin Antonescu.

Ajuns de urgență în Parlament, pentru o discuție cu Crin Antonescu și Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, Victor Ponta a declarat și el că „nu mai are rost să o lungim”, din moment ce liderii grupurilor politice din Parlament – Crin Antonescu, Vasile Blaga, și-au exprimat deja dezacordul cu acest proiect.

„Trebuie votat, în sensul de respins în Senat și în Camera Deputaților. Acum pozițiile s-au spus, n-are rost să mai agităm apele”, a declarat Victor Ponta.

În planurile lui Ponta nu intră nici căutarea unei susțineri în rândul parlamentarilor PSD, premierul explicând că a trimis acest proiect Camerei Deputaților și Senatului pentru ca „miniștrii să nu fie acuzați de subminarea economiei naționale”.

„Și la PSD erau lucrurile împărțite. Dacă e clară majoritatea, n-are rost să o mai lungim. Haideți, la Senat, să închidem cât mai repede proiectul. Oricum vom avea procese, dar nu vreau ca eu sau alți miniștri să fim acuzați de subminarea economiei naționale. Ce rost mai are să facem comisie? S-au horărât liderii politici”, a tras linie Ponta.

În consecință, senatorii au aprobat astăzi intrarea proiectului privind Roșia Montană în procedură de urgență. Termenele stabilite sunt 11 septembrie pentru avizele din comisiile de specialitate și 17 septembrie pentru votul în plen asupra raportului privind proiectul de lege.

Gabriel Resources amenință cu procesul. Acțiunile companiei la bursă s-au prăbușit

Premierul Ponta a admis că vor exista procese intentate statului român de către compania canadiană Gabriel Resources, lăsând să se înțeleagă că Guvernul a luat în calcul de la bun început eșecul acestui proiect de lege. Întrebat la cât se vor ridica despăgubirile, Ponta a evitat o cifră, deși anterior vorbise de 2 miliarde de lei (aproximativ 500 de milioane de euro).

„Cei de la Roșia Montană, mă rog, compania, din 1998, dar mai ales din 2005, de când a venit Traian Băsescu președinte, au avut asigurări ferme din partea președintelui că proiectul se va face, și, sigur, există contracte, există avize, acum, dacă nu se face, în mod cert vor cere despăgubiri. Cât vor cere și ce se va întâmpla nu știu să vă spun. În mod sigur însă nu va exista răspunderea Guvernului și eu trebuia să am grijă să nu existe o răspundere a Guvernului, pentru că până la urmă Guvernul de unde dă bani? Tot din banii cetățenilor români, nu?”, a afirmat Ponta.

După declarațiile politicienilor de la București, compania canadiană Gabriel Resources a anunțat, într-un comunicat de presă, că dacă proiectul de lege privind Roșia Montană va fi respins de Parlament ca urmare a îndemnurilor liderilor politici, va da în judecată statul român.

„Fără să țină cont că Guvernul a aprobat proiectul de lege în ședința de pe 27 august (…), se pare că Guvernul a instituit o procedură de urgență pentru a opri orice dezbatere în Parlament. Dacă proiectul de lege este respins, atunci Compania va lua în calcul toate acțiunile posibile pe care le are la dispoziție, inclusiv notificarea formală a intențiilor sale de a începe un litigiu pentru încălcări multiple ale tratatelor internaționale privind investițiile”, a anunțat Gabriel Resources într-un comunicat de presă.

Astăzi, prețul acțiunilor Gabriel Resources (GBU) la bursa din Toronto s-a prăbușit cu 50%, după o cădere maximă de 70%. După ce au atins maximul zilei la tranzacționare cu 1,11 dolari pe acțiune, ele au căzut la un minim de 0,41 dolari pe acțiune. În ziua precedentă, acțiunea închisese cu un preț de 1,41 dolari. Volumul de tranzacționare a acțiunilor pentru ziua de luni a fost foarte mare.

Recomandarea analiștilor bursieri de la Reuters este însă ca investitorii să își păstreze acțiunile la Gabriel Resources, cu o ușoară tendință de recomandare spre a cumpăra acțiuni.

Scurt istoric al proiectului de lege privind Roșia Montană

Guvernul condus de Victor Ponta a anunțat în luna august că va promova un proiect de lege care să deblocheze investiția minieră de la Roșia Montană. Proiectul de lege, deopotrivă cu Acordul încheiat între Guvern și Roșia Montană Gold Corporation, companie mixtă la care canadienii de la Gabriel Resources au 80%, iar compania de stat Minvest are 20%, au fost promovate în ședința de Guvern din 27 august.

Atunci, Guvernul a ales însă să emită o Hotărâre de Guvern prin care înainta responsabilitatea aprobării acestui proiect către Parlament, cerând Senatului să ia o decizie asupra acestui proiect de lege. Practic, Guvernul nu și-a asumat proiectul de lege privind Roșia Montană.

Pe 1 septembrie, au început protestele împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană. Oamenii ieșiți în stradă la București, dar și în restul țării, în special la Cluj, la început câteva mii, au protesta în fiecare seară, ajungând duminică, 8 septembrie, să se strângă câteva zeci de mii în marșuri care au blocat centrul celor două orașe. Protestatarii au cerut în principal retragerea proiectului de lege privind Roșia Montană.

Între timp, a ieșit la iveală faptul că, pe 13 august, Ministerul Justiției a trimis un referat negativ către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine (DPIIS), condus de ministrul Dan Șova, în care desființa proiectul de lege promovat de Guvern, arătând că este plin de prevederi neconstituționale și de inadvertențe juridice, după cum a arătat gândul.

Deși premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul a ținut cont de observațiile juriștilor, cele mai multe observații negative nu au fost reparate în textul final al proiectului de lege privind Roșia Montană. Cea mai importantă observație a juriștilor se referea la modificarea procedurii de expropriere în cazul proiectelor miniere declarate de interes național, care punea o companie pirvată, RMGC în cazul de față, să poziția de expropriator în locul statului și de inițiator și finanțator al unor exproprieri.

Astăzi, ministrul Justiției Robert Cazanciuc a declarat însă că ministerul pe care îl conduce a dat aviz pozitiv proiectului de lege. Cu toate acestea, din documentele publicate până acum de Guvern, DPIIS sau Senat, nu este vizibilă nicio semnătură și nici un aviz pe acest proiect de lege.