Cum explică ministrul Culturii desființarea Operetei, a Centrului Dansului și a Tinerimii Române: „Facem o economie de un milion de euro”

Pentru un milion de euro economisiți pe an, ministrul Culturii Daniel Barbu a decis comasarea și trecerea în subordinea Operei Naționale București (ONB) a Teatrului de Operetă „Ion Dacian” din Capitală, Centrului Național al Dansului București,  Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, precum și a Teatrului de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța. Comasarea acestor instituții, propusă de Ministerul Culturii, este contestată însă de părțile implicate, mai puțin de reprezentantul Operei Române, instituție care ar urma să le aibă în subordine, dacă proiectul de Hotărâre de Guvern va trece.

„Nimeni nu vrea să facă rău, dimpotrivă. Încercăm să facem bine”, susține Daniel Barbu, ministrul Culturii, explicând astfel „angajamentele guvernamentale” care stau la baza acestei decizii de comasare:  „reducerea cheltuielilor bugetare”, după cum se spune în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre.

Potrivit ministrului Culturii, e vorba de un management unitar, fără afectarea locurilor de muncă ale oamenilor: „Instituțiile vor rămâne cu aceeași denumire pe care o au astăzi, doar managementul se schimbă. Deci, în loc să avem patru birouri juridice, patru birouri de resurse umane, patru birouri de finanțe-contabilitate, vom avea unul singur din fiecare”, explică Barbu.

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

SPORT Manchester United ar putea RETROGRADA. Antrenorul nu exclude această posibilitate

20:10

Potrivit ministrului, prin comasare se obține o reducere cu 9% a cheltuielilor, respectiv peste 1 milion de euro pe an. „Nu e vorba despre reduceri de cheltuieli de personal, ci de cheltuieli de regie. Banii economisiți vor fi investiți în manifestări artistice”, a declarat Daniel Barbu pentru gândul.

Daniel Barbu susține că schimbarea va fi în avantajul instituțiilor de cultură, care se vor putea bucura de un număr mai mare de spectatori: „În prezent, ele sunt instituții de nișă, care au un public foarte restrâns. Prezența lor într-o instituție mai mare, mai puternică, le va deschide către un public mai larg decât cel de care au beneficiat până acum”, afirmă ministrul.

„Schimbarea nu poate fi decât benefică pentru toate instituțiile implicate”, consideră Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naționale București,  „în condițiile în care este vorba doar de o centralizare a managementului, activitatea artistică a instituțiilor rămânând aceeași”. Potrivit acestuia, „schimbarea va fi la nivelul managementului și al administrației. Așadar, fiecare dintre aceste instituții își va păstra obiectul de activitate, sediul, profilul, angajații”, traduce Dincă proiectul de act normativ.

Unul de inspirație europeană, după cum spune Daniel Barbu: „Modelul după care s-a lucrat în elaborarea acestui proiect de Hotărâre de Guvern este unul european: Nu facem ceva ce nu s-a mai făcut. Este sistemul tipic în Germania și Austria, unde operele, baletul și teatrele sunt în 95% din cazuri în aceeași administrare”, afirmă ministrul.

Șeful Tinerimii Române, Voicu Enăchescu, și cel al Centrului Național al Dansului, Mihai Mihalcea, îi contrazic însă entuziasmul și califică proiectul de lege drept „aberație”.

Voicu Enăchescu:  Argumentul financiar nu se susține

„E un proiect riscant”, spune dirijorul Voicu Enăchescu, afirmând că nu vede o justificare a acestei decizii: „Eu sper în continuare să nu devenim departamente (în subordinea Operei Naționale București, n.r.) și să rămânem fiecare la locul lui. Noi suntem o instituție de sine stătătoare, cu profil unic de activitate, o instituție de spectacole și turnee artistice, care își desfășoară activitatea de mai mult timp în aceeași clădire și cu patru colective artistice distincte, participante, de exemplu, la Festivalul Enescu – Corul Preludiu are și poimâine concert. Sunt colective artistice de ținută deosebită. Eu sper ca, în urma consultării publice – sper să existe o consultare publică -, să se mai ajusteze câte ceva din intenția acestui proiect”, spune Voicu Enăchescu.

Mai mult, susține că rațiunea financiară invocată în nota de fundamentare nu se justifică în cazul Centrului de Artă Tinerimea Română: „Nu avem probleme financiare”, declară pentru gândul Voicu Enăchescu. „Sper să nu se întâmple nimic, pentru că cei o sută de salariați cât numără cele patru colective de la centrul nostru sunt în alertă. Repet, desfășurăm activități diferite de cele ale Operei”.

Centrul Național al Dansului: De doi ani trimitem soluții. De la Minister – niciun răspuns

De activități diferite vorbește și Mihai Mihalcea, directorul Centrului Național de Dans. Aflat la Berlin, Mihalcea califică proiectul publicat pe site-ul ministerului drept un „abuz al guvernanților, încă o dovadă de cinism maxim”. „Se comportă cu instituțiile astea ca și cum ar fi din buzunarul propriu, uitând că sunt instituții ale publicului și că servesc doar interesului public. Nu e tarlaua dumnealor”, declară Mihai Mihalcea pentru gândul.

Dansatorul susține că există „alte instituții megalomanice care consumă banii publici”, iar intrarea acestor centre de artă în vizorul guvernanților demonstrează dezinteresul total pentru cultură. „Este măsura administrativă a unor oameni lipsiți de perspectivă managerială și culturală pe termen lung. Faptul că cineva se gândește să le bage pe toate silit sub aceeași cupolă arată că nu ne-au călcat pragul și nici n-au văzut vreun spectacol al Centrului Național de Dans”.  

„Să scoți cu penseta o instituție fără să consulți comunitatea reprezintă un abuz”, mai spune Mihalcea, care amintește că nu a fost chemat niciodată la consultări la minister, indiferent de numele sau de partidul care a dat ministrul de Cultură.

„De doi ani de zile fac eforturi disperate să găsim soluții pentru Centrul Național al Dansului. Am și livrat câteva ministerului. Nu avem un sediu, am spus asta și, când am închiriat unul în 2013, am fost sunat și întrebat dacă am cerut vreun spațiu de la minister. Mi se pare cinsim și ignoranță. Un an am trimis cereri de audiență la ministru, scrisori, mailuri și am dat săptămânal telefoane. Colegii mei de la Centru au dovezile. Am explicat tuturor că situația e explozivă și nu am primit niciun răspuns”, afirmă Mihai Mihalcea.

Șeful de la Cultură îl contrazice. Daniel Barbu declară pentru gândul că marți dimineața a avut o întâlnire cu Vava Ștefănescu, director artistic al Centrului, și că i-a promis că – în aprilie 2014, atunci când actualul contract de închiriere pe care Centrul îl are privind spațiul în care își desfășoară activitatea va expira -, Ministerul va pune la dispoziția Centrului Dansului un sediu: „Este angajamentul meu personal și mă voi asigura că se va și întâmpla”, afrimă Barbu, precizând că este vorba despre „o promisiune cu titlu absolut”.

Cine sunt instituțiile care vor fi desființate

Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” își are rădăcinile, de fapt,  în anul 1878, când un grup de elevi ai liceului bucureștean „Matei Basarab” au pus bazele societății. La început, Societatea „Tinerimea Română” organiza diverse concursuri pentru elevii supradotați, conferințe și excursii în diverse locuri cu valoare istorică din România.

În perioada interbelică, Societatea „Tinerimea Română” a organizat numeroase comemorări ale soldaților căzuți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, la Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol.

„Palatul Societății Tinerimea Română” a fost primul sediu oficial, deschis în 1935. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Palatul a devnit și sediul Ansamblului artistic „Perinița” al Sfatului Popular al Capitalei (1946) și mai apoi al Ansamblului artistic al tineretului (1947).

De-a lungul timpului, instituția a suferit mai multe transformări și a fost locul în care personalități precum George Constantin, Silvia Popovici, Nicolae Herlea și Marin Constantin s-au afirmat.

După revoluția din 1989, au fost depuse eforturi pentru ca instituția să-și reintre în drepturi, astfel că în 1991 și-a recăpătat numele de „Tinerimea Română”.

În prezent, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, include Ansamblul Folcloric „Cununa Carpaților”, Corul de Camera „Preludiu”, Orchestra de Cameră „Philarmonia”, Asnamblul „Archeus”, un club de jazz, un studio muzical dar și un grup de artiști de muzică ușoară.

Directorul instituției este Voicu Enăchescu.

Centrul Naținal al Dansului – București (CNDB) a fost înființat în anul 2005 și este singura instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii înființată special pentru a susține, dezvolta și promova dansul contemporan.

Pe scena CNDB este prezentată anual o stagiune de spectacole susținute atât de artiști din România, cât și din alte țări. Printre invitați s-au numărat de-a lungul timpului Vera Mantero (Portugalia), Jerome Bel (Franta/Germania), Xavier Le Roy (Germania), Robyn Schulkowsky (Germania), Sasa Asentic (Serbia), Yoshiko Chuma (S.U.A. /Japonia), Mart Kangro (Estonia) și  Marta Coronado (Belgia).

De asemenea, Centrul a lansat și proiectul internațional de cercetare și documentare „What to affirm, what to perform/Cartografierea istoriri invizibile”, ce aduce în prim plan personalități și povești legate de istoria dansului contemporan românesc. Proiectul este realizat în parteneriat cu Tanzquartier Wien, Centrul de Artă Dramatică din Zagreb, Revista Maska – Ljubljana, în cooperare cu Allianz Kulturstiftung.

CNDB finanțează și programe și proiecte coregrafice, organizează cursuri și ateliere pentru profesioniști, dar derulează și cursuri pentru publicul larg.

În 2006, instituția a fost răsplătită cu Marele Premiu oferit de revista „Cuvântul” pentru întreaga activitate, iar directorul său, Mihai Mihalcea, a fost nominalizat de către „Maison d”Europe et d”Orient” din Paris la Premiul „Paris-Europe 2006″.

Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, singura instituție din România care are ca obiect de activitate opereta, a fost înființat în anul 1950, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri.

Teatrul de Stat de Operetă, denumirea de la vremea respectivă, și-a deschis porțile cu premiera „Vânt de libertate”, de Isaak Dunaevski. În doar patru luni, spectacolul a fost adus în fața publicului bucureștean de 100 de ori.

De-a lungul timpului, printre artiștii care au urcat pe scena Teatrului s-au aflat Ion Dacian, Silli Popescu, Verginica Romanovski, Maria Wauvrina, Migry Avram Nicolau.

Clădirea originală a instituției a fost demolată în anul 1986, de atunci desfășurându-și activitatea în Sala Mică a Teatrului Național. După 1990, titulaturii Teatrului de Operetă i-a fost adăugat și numele onorant al maestrului Ion Dacian.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Teatrului Național de Operetă este Festivalul Internațional al Artelor Spectacolului Muzical „Viața e frumoasă”. De asemenea, alături de Teatrul de Operetă din Budapesta, instituția a inițiat proiectul primei Uniuni a Teatrelor Muzicale Europene. Printre semnatari s-au aflat Dl. Jurij Shvartskopf, Director general al Teatrului de Stat de Comedie Muzicală din Sankt Petersburg și Egon Kulhanek, Director general al Teatrului Karlin din Praga.

În octombrie 2009, Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, în parteneriat cu Accademia Teatro alla Scala din Milano, au inițiat proiectul „SCENART – Sprijin pentru competențe în artele spectacolului,” dedicat dezvoltării pieței muncii și a resurselor umane în artele spectacolului.

Vizat a fost și Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, însă, potrivit Mediafax, instituția a fost scoasă din proiect „din motive regionale”, dar și în urma unor demersuri întreprinse de Daniela Vlădescu, directorul Teatrului.

Ce dispare în urma comasării

Deși vorbește despre beneficii, Dincă, directorul Operei Naționale, spune că 45 de posturi administrative urmează să dispară în urma finalizării acestui proces.

„Din  totalul de 1060 și ceva de posturi câte erau inițial, până la scăderea celor din Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, dispar 45 de posturi. Acestea oricum erau posturi de care nu era nevoie, erau „posturi parazitare”. Deci, dispar câteva dintre posturile administrative. Nu va fi afectat personalul artistic și nici activitățile instituțiilor. Repet, ele (instituțiile, n. red) își vor păstra exact același obiect de activitate pentru care au fost înființate. Nici personalul artistic și nici obiectivele instituțiilor nu vor avea de suferit în vreun fel”, a conchis Răzvan Ioan Dincă.