Cum funcționa PNDL, „pușculița lui Dragnea” pentru teritoriu, dintr-un Excel salvat pe Google Drive

Curtea de Conturi a făcut în 2015 un control de audit al Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus la vremea respectivă de actualul președinte PSD Liviu Dragnea și coordonat de actualul vicepremier Sevil Shhaideh, din postura de secretar de stat. Concluziile inspectorilor de conturi arată că în perioada 2013-2014 nu a existat o strategie guvernamentală pentru alocarea acestor sume de bani, care s-au ridicat în total la aproape 3 miliarde de lei, și că ministerul condus de Dragnea nu a urmărit cum erau folosite fondurile și cum erau realizate obiectivele de investiții. Asta și pentru că, de fapt, aceste fonduri reprezentau de fapt pentru primari o veritabilă „pușculiță” din care își puteau rezolva anumite nevoi în plan local.

„PNDL a reprezentat inițial în 2013 o sursă de finanțare a arieratelor de la nivelul UAT-urilor provenite din derularea anterioară a altor trei programe de finanțare, iar ulterior în 2014, în lipsa unei abordări strategice, o sursă de finanțare a unor necesități din cele mai diverse domenii de interes local”, este una dintre concluziile acestui raport al Curții de Conturi.

Trei ani mai târziu, cu Sevil Shhaideh în fruntea ministerului condus de Dragnea în 2012-2015 și cu Dragnea însuși în fruntea PSD, controlând Guvernul lui Sorin Grindeanu, acest program a fost reluat în forță, având la dispoziție o finanțare imensă: 30 de miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro, disponibili prin credite de angajament pentru PNDL, în perioada 2017-2020.

Evidența pentru 3 miliarde de lei, salvată în Google Drive, fără control de la Financiar

Controlul Curții de Conturi la MDRAP a scos la iveală și un aspect neașteptat: modul în care era ținută evidența programelor de investiții și a sumelor decontate prin PNDL era la un nivel rudimentar și vulnerabil din punct de vedere al securității. Mai exact, valoarea contractelor de finanțare, actele adiționale, valoarea facturilor, sume decontate sau justificate erau salvate în documente Excel, care erau salvate în Google Drive, neparolate.

„Evidența electronică pentru gestionarea datelor și informațiilor din cadrul PNDL comportă anumite riscuri din punct de vedere al securității și al validării datelor cu caracter financiar. (…) Această evidență electronică nu poate fi însă încadrată în caracteristicile specifice unui sistem informatic. Datele aferente derulării programului sunt procesate și întreținute printr-un mecanism bazat pe fișiere de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun pentru personalul de specialitate cu atribuții legate de derularea programului (…)”, arată raportul Curții de Conturi.

Mai mult, datele din aceste fișiere nu puteau fi validate de personalul direcției financiar-contabile (valoarea contractelor de finanțare, acte adiționale, valoarea facturilor, sume decontate sau justificate), pentru că aceștia nu aveau acces la această evidență electronică, mai arată raportul: „Nu există o procedură de reconciliere a datelor/informațiilor gestionate de către DGDRI cu cele din evidența financiar contabilă, în baza cărora se întocmesc situațiile financiare ale MDRAP, iar în practică nu s-a putut face dovada realizării unui punctaj efectiv între evidențele gestionate în cadrul celor două structuri din cadrul MDRAP„.

Inspectorii de conturi arată că prin acest sistem folosit de Direcția care se ocupa de implementarea PNDL și care era coordonată de secretarul de stat Sevil Shhaideh exista riscul ca datele introduse să nu reflecte realitatea din teren: „Instrumentul informatic utilizat în cadrul DGDRI (Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură) pentru gestionarea datelor și informațiilor din cadrul PNDL este mult deficitar din punct de vedere al securității informațiilor stocate/gestionate, al accesului securizat pe bază de parole pentru înregistrarea/verificarea datelor, fapt care poate influența caracterul veridic și/sau acuratețea datelor și informațiilor la un anumit moment în derularea programului sau pentru un interval de timp, ceea ce poate conduce la raportări eronate cu privire la realizarea obiectivelor PNDL”.

„Lipsa proprietății fizice a spațiului de stocare a informațiilor, administrarea acestuia prin intermediul unor terți externi nu doar ministerului, ci și teritoriului național, imposibilitatea exercitării controlului direct asupra acestor acțiuni, cât, mai ales, dependența de disponibilitatea serviciilor de comunicații internet se constituie într-o categorie de riscuri importante, greu de controlat. Există, totodată, riscul ca, în lipsa unui mecanism fiabil de salvare/restaurare a fișierelor amintite, informațiile conținute de acestea să fie alterate sau chiar pierdute și, astfel, să fie diminuat semnificativ gradul de realizare a activității de monitorizare a obiectivelor de investiții incluse în program„, mai arătau inspectorii de conturi.

CITEȘTE AICI RAPORTUL INTEGRAL AL CURȚII DE CONTURI

Sumele alocate prin PNDL, majorate din ordinul lui Dragnea cu până la 60%. Unele finanțări se dădeau cu câteva zile înainte de sfârșitul anului

„Capacitatea instituțională pentru identificarea și diminuarea riscurilor de fraudă în cadrul PNDL este redusă. În cadrul structurii care gestionează derularea PNDL nu există proceduri interne cu privire la înregistrarea, analiza, verificarea, soluționarea și monitorizarea neregulilor sau fraudelor în cadrul programului și de asemenea nu există măsuri preventive”, arată inspectorii Curții de Conturi.

Mai mult, MDRAP condus de Liviu Dragnea nici nu urmărea „exactitatea și realitatea datelor transmise de beneficiarii PNDL„, până în 2014 când a încheiat în acest sens un protocol cu Inspectoratul de Stat în Construcții.

Sumele alocate prin PNDL în perioada 2013-2014 au fost inițial de 386 de milioane de lei, respectiv de 973 de milioane de lei. În ambii ani însă aceste sume alocate inițial au fost majorate prin ordin de ministru semnat de Liviu Dragnea, ajungându-se în 2013 la o sumă alocată finală cu peste 33% mai mare, de peste 581 milioane de lei, iar în 2014 la o sumă finală de 2,351 miliarde de lei, cu peste 58% mai mare decât suma alocată inițial. În total, aproape 3 miliarde de lei.

Această diferență imensă de bani „s-a aprobat la finanțare la cererea beneficiarilor și/sau în baza propunerilor consiliilor județene, nefiind reluată procedura de alocare prevăzută de OUG 28/2013″, arată Curtea de Conturi. Alocările suplimentare nu erau fundamentate corespunzător, în baza criteriilor de prioritate asumate prin PNDL.

Mai mult, au existat cazuri când primarii primea finanțări prin PNDL cu câteva zile înainte de finalul anului, fiind practic imposibil ca acești bani să fie cheltuiți pe programele finanțate: „Au fost emise ordine de ministru pentru aprobarea la finanțare și respectiv au fost încheiate contracte de finanțare, pentru obiective de investiții noi, în luna decembrie, valabilitatea contractului de finanțare fiind astfel de doar câteva zile (până la finele anului), ceea ce nu reprezintă un mod economicos, eficient și eficace de alocare a fondurilor, în condițiile în care nu există timpul fizic de derulare a contractelor și de utilizare a sumelor”.

Astfel de cazuri au fost constatate de inspectorii de conturi în județele Gorj, Dâmbovița, Vrancea și Suceava.

Concluzia Curții de Conturi a fost că „PNDL nu a funcționat în perioada 2013-2014 ca un program național în sensul prevederilor legii 500/2002 și ale legii 273/2006″.