Cum funcționau palierele din „Academia Infractorilor” și cum se împărțea prada

„Inculpații sunt deosebit de periculoși, în condițiile în care făceau parte dintr-o rețea criminală, ce a fost concepută, inițiată și organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem și mai multe eșaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de «ofițer», ultimul eșalon fiind cel de execuție, în cadrul acestuia fiind recrutați tineri dispuși să se alăture grupării și să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câștigate prin comiterea infracțiunilor”, a scris instanța, în motivarea deciziei de arestare.

În luarea deciziei, instanța Tribunalului București a ținut cont și de „gravitatea deosebită” a faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, având în vedere modalitatea de săvârșire a presupuselor infracțiuni, caracterul organizat, dar și contribuția mai multor persoane la săvârșirea faptelor, sub diferite forme.

„Modalitatea de comitere a presupuselor infracțiuni pentru care sunt cercetați inculpații denotă o anumită înclinație a acestora spre ignorarea normelor de drept, dând dovadă de îndrăzneală infracțională, de abilitate și de o oarecare lejeritate în comiterea unor fapte de acest gen. Se mai observă totodată că această grupare și-a cristalizat modul de acțiune și organizare, ajungând chiar la «codificarea» scrisă a regulilor acesteia, denumită «Academia Infractorilor Români», cu prescurtarea A.I.R., într-un așa numit «Regulament al A.I.R.», având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de «contract secret de muncă», precum și capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică și de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare membru, precum și un capitol distinct referitor la «judecata» la care trebuie să se supună fiecare membru ce greșește ori trădează”, se menționează în documentul citat.

De asemenea, în urma analizării actelor depuse la dosar, judecătorii au stabilit că există motive suficiente pentru a considera drept plauzibil riscul de perpetuare a activităților infracționale de către cei implicați în această rețea.

„Față de vârsta inculpaților și gradul de instrucție al acestora, judecătorul apreciază că inculpații ar fi trebuit să conștientizeze urmările unui comportament antisocial, raportat atât la valorile comunității din care fac parte, cât și la propria persoana, prin adoptarea unei conduite corespunzătoare, de conformare și respect al normelor legale”, mai arată instanța Tribunalului București.

În 24 aprilie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a 14 membri ai grupării „Academia Infractorilor Români”. Alți trei membri ai grupării sunt cercetați sub control judiciar, în urma unei decizii luate atunci de procurorii DIICOT.

Anchetatorii au pus în mișcare acțiunea penală și față de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Țâță”, el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare, într-un dosar în care este acuzat că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Potrivit unor oficiali din Poliția Română, liderii grupării conduse de Adrian Botez își recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sărace. Aceștia erau antrenați să jefuiască un magazin în mai puțin de un minut, în condițiile în care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarmă, iar tâlharii trebuiau să poată să ia cât mai multe obiecte de valoare și să fugă înainte de intrevenția firmei de pază sau a poliției.

Înainte de a fi acceptați în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conținea obligații și sancțiuni, și să completeze un formular în care menționau date legate de familie și situația medicală. La acest dosar era atașată și o fotografie și fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificați după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, și cadrelor militare.

„Academia Infractorilor Români” care ar fi furat, în ultimii ani, bijuterii de 10 milioane de euro, s-a dovedit a fi mai profesionistă din punct de vedere infracțional decât gruparea sârbă „Pantera roz”, prin faptul că nu foloseau mijloace de comunicare. Anchetatorii nu au putut face interceptări pentru că executanții din grupare nu aveau voie să dețină, să folosească sau să discute la telefon și la alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Membrii grupării aveau de urmat reguli stricte, neavând voie să facă glume, iar cei racolați erau testați timp de 90 de zile. În grupare nu putea fi recrutați fricoșii și turnătorii, cei care consumau droguri sau alcool, jucătorii de jocuri de noroc, homosexualii și pedofilii. Membrii grupării erau instruiți și că riscurile și daunele dragostei copilărești sunt fatale, că trebuie să guste plăcerile vieții cu limită și că „șmecheria este haină grea, dar frumoasă”, au mai arătat sursele citate.

Ei mai erau instruiți să evite mijloacele moderne de comunicare, să le vorbească celorlalți în șoaptă, la ureche, pentru a nu fi înregistrați, să nu ridice capul în locuri publice pentru a nu fi filmați, să scape de urmăritori, să se deghizeze, să se poată dezbrăca în 10 secunde și să își ascundă hainele pentru a nu fi găsite. În cod li se mai spunea că poliția și procurorii sunt dușmanii, în timp ce judecătorii înțeleg greșelile umane. Astfel, membrii AIR erau îndemnați să spună în fața instanței „poezia”, arătând că sunt orfani, alcoolici sau consumatori de droguri și că le pare rău că au greșit.

În anchetă, trebuiau să reziste fără a-și da numele adevărat, să fie atenți la capcane și probe false, să vorbească numai despre ei înșiși, calm și pe scurt, iar orice colaborare cu poliția le era interzisă. Totodată, li se arăta că „pușcăria nu omoară pe nimeni”, ci este tot un fel de Academie, doar că se pierd timp și bani.

Greșelile făcute se plăteau Academiei în aur, iar orice trădător trebuia adus în fața comisiei, indiferent prin ce metodă.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoții erau aduși la aceste locuri cu pungi de culoare închisă pe cap, potrivit surselor judiciare.

Potrivit anchetatorilor, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcați cu haine scumpe, uneori chiar și în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicii magazinului, iar apoi intrau alți membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare, spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în magazin intrau alte persoane, care aveau ghiozdane poziționate în față, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Taberele grupării erau la periferiile orașelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcție diferită față de ceilalți hoți. Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” și astupa groapa, au mai arătat sursele judiciare.

Hoții au acționat, în ultimii doi ani, în țări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croația sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii și ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Ancheta DIICOT în dosarul hoților din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituției, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Interlopul Adrian Marin Botez a fost prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de șase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deși fusese condamnat la 10 ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofițeri de la arestul Poliției Capitalei, deși primiseră o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Cei trei subofițeri care l-au lăsat liber pe Adrian Botez sunt cercetați de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijență în serviciu.

În urma verificărilor interne făcute de Poliția Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliției Capitalei, a fost sancționat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcție, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Eliberarea din greșeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecție pentru șeful Parchetului Tribunalului Bacău, Felix Bănilă, și pentru familia acestuia. Protecția pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de amenințare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliției Capitalei, cu o noapte înainte ca Botez să fie eliberat din greșeală. Șeful Parchetului Bacău este cel care a desfășurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez a fost condamnat pentru tentativă de omor.

Dumitru „Puiu” Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez. Interlopul îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiță Mararu, care a fost împușcat de Cristian Chilat, zis „Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat și nerespectarea regimului armelor.