Cum s-a implicat SRI în dosarul „Gala Bute”. DNA a răspuns cererii instanței supreme

Potrivit DNA, pe parcursul urmăririi penale organele judiciare au cerut SRI :

„-sprijin în vedere punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, în conformitate cu prevederile art. 142 alin. 1 C.pr. pen, în forma anterioară modificărilor aduse prin OUG nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

-punerea la dispoziție a informațiilor deținute în legătură cu faptele care făceau obiectul cercetărilor, declasificarea și transmiterea la dosar a informațiilor neprelucrate (..)

MESAJ Klaus Iohannis: „Nu populismul și DEMAGOGIA ne vor salva. Așa cum istoria ne-a arătat, pacea și libertatea nu vin niciodată de la Est”

09:29

VIDEO EXCLUSIV Ce să faci la masa de CRĂCIUN ca să scapi de indigestie. Sfaturile unui specialist în nutriție: ”Organismul nu poate gestiona un asalt de calorii”

09:00

– efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către specialiștii din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate, în conformitate cu prevederile art. 172 alin. 10 C. pr. pen”, se arată în răspunsul transmis procurorilor.

DNA precizează că solicitările adresate SRI nu au făcut referire la protocolul încheiat între Serviciu și Ministerul Public.

Referitor la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, DNA arată este vorba despre patru mandate de supraveghere aprobate de judecător și puse în aplicare de SRI: unul din 7 octombrie 2014, valabil pentru 30 de zile, altul din 24 octombrie 2014, valabil 48 de ore. Un alt mandat de interceptare datează din 5 noiembrie 2014, fiind valabil pentru 30 de zile, iar ultimul a fost emis pe 30 ianuarie 2015 și a fost valabil 30 de zile.

„Convorbirile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică au fost comunicate. Procesul verbal de redare a convorbirilor a fost comunicat procurorului pe suporți optici înseriați. Procesul verbal de redare a convorbirilor care aveau legătură cu obiectul cauzei a fost întocmit de un ofițer de poliție și certificat de procuror, în urma ascultării acestora de organele de urmărire penală. Acest mijloc de probă nu a fost esențial pentru stabilirea situației de fapt și nu a fost reținut în cuprinsul rechizitoriului printre mijloacele de probă care susțin acuzațiile”, arată procurorii.

Referitor la punerea la dispoziție a altor mijloace de probă, potrivit DNA, „SRI a declasificat și a transmis la dosar înregistrări ale unor convorbiri interceptate în baza mandatelor de siguranță naționale emise de ÎCCJ”, mandate din 10 iunie 2010, 13 decembrie 2010, 23 februarie 2012 și 14 august 2012.

Ulterior, au fost ascultate de ofițerii de poliție judiciară care au întâcmit procese verbale acestea fiind certificate de procuror, menționând că nu au fost contestate de inculpați.

Expertiza realizată de SRI se referă la o înregistrare depusă pe 20 februarie 2015 de Tudor Breazu ,la DNA, în care apăreau două persoane și niște documente.

„Întrucât calitatea înregistrării nu permitea distingerea conținutului acestor înscrisuri și nici a gesturilor ori a cuvintelor , a fost necesară opinia unui specialist care să realizeze o analiză tehnică a înregistrării audio-video în vederea redării convorbirilor și identificării conținutului biletelor scrise, precum și pentru stabilirea caracterului continuu și nealterat al înregistrării”, explică DNA.

Potrivit sursei citate, măsura a fost luată pentru că în DNA nu existau specialiști care să dețină cunoștințe și echipamente specifice, dar și din cauza urgenței cauzate de măsurile preventive care erau în desfășurare în dosar.

O parte dintre informațiile privind colaborarea cu SRI în această cauză au fost invocate, în depunerea apelului, și de avocații fostului ministru Elena Udrea.

Miercuri, 9 mai, va avea loc ultimul termen din dosarul Gala Bute. Anterior, instanța supremă a solicitat informații de la DNA cu privire la colaborarea cu SRI în acest dosar.

În dosarul Gala Bute, Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanță, în martie 2017, la șase ani de închisoare pentru mai multe fapte. În același dosar, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naționale de Investiții, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoș Botoroagă la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanța supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală și trei ani pentru încă o infracțiune de evaziune fiscală, instanța contopind pedepsele și dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.

Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracțiunile de participație improprie la abuz în serviciu și folosirea influenței.