Cum „S-A REZOLVAT” dosarul de plagiat al lui Victor Ponta

Un întreg mecanism s-a pus în mișcare imediat ce au apărut, pe 18 iunie, în Revista Nature, primele dovezi ale plagiatului în teza de doctorat a lui Victor Ponta, intitulată „Curtea Penală Internațională” și în care sunt reproduse părți consistente din lucrările specialiștiilor în drept Dumitru Diaconu, Vasile Crețu și Ion Diaconu.

Prima intervenție a avut loc la doar 11 zile de izbucnirea scandalului când, exact în ziua primului verdict de plagiat dat de Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul la acea dată a fost practic desființat, prin ordin de ministru.

CNATDCU a propus, pe 29 iunie 2012, Ministerului Educației retragerea titlului de doctor a lui Victor Ponta după ce a constat că într-o lucrare de 307 de pagini, 85 erau copiate. 

În aceeași zi în Monitorul Oficial a fost publicat un Ordin al ministrului Educației, Liviu Pop la acea vreme,  prin care se modifică regulamentul CNATDCU, fiind eliminate prevederile referitoare la propunerile făcute de Consiliu în ceea ce privește retragerea calității de conducător de doctorat sau a retragerii titlului de doctor. De asemenea, a fost abrogată și prevederea conform căreia dacă se constată că o teză de doctorat nu respectă „standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv asigurarea originalității conținutului”, conducătorul de doctorat răspunde solidar împreună cu autorul tezei de doctorat, riscând pierderea calității de conducător de doctorat sau de doctor. În plus, din noul ordin al ministrului Educației lipseau prevederile referitoare la faptul că „orice persoană, inclusiv membrii CNATDCU, poate sesiza în scris (…) Consiliul general CNATDCU cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susținerii acesteia”. Sesizarea ar fi trebuit să fie soluționată în termen de 60 de zile.

Mai mult, a fost mărit numărul membrilor Consiliului General al CNATDCU la maximum 45, față de maximum 21. 

Premierul Victor Ponta a calificat decizia de plagiat drept „execuție mafiotă”, iar ministul Pop a apreciat că nu ține de competenta Consiliului o decizie aceasta căzând, potrivit legii, Consiliului Național de Etică(CNE), organism consultativ care funcționează pe lângă Ministerul Educației și care propune ministrului retragerea titlurilor acdemice.

Consiliul Național de Etică – verdict de neplagiat pe baza expertizei avocatului lui Năstase

În timpul ministeriatului Ecaterinei Andronescu, CNE s-a pronunțat, pe 19 iulie, absolvindu-l de orice vină pe premier, susținând că titlul de doctor în Științe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obținut în concordanță cu legislația în vigoare în 2003 și calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susține. Raportul final al Consiliului Național de Etică (CNE) a fost întocmit după analizarea evaluării realizate de experții desemnați special pentru acest caz. Printre aceștia s-a aflat și Gheorghiță Mateuț, avocatul lui Adrian Năstase, coordonatorul lucrării de doctorat al lui Ponta. 

„Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta și susținută public în anul 2003 respectă cerințele academice din acea perioadă și este comparabilă din punct de vedere al acestor cerințe cu alte teze de doctorat susținute în acea perioadă. Teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunzător pe parcursul lucrării. Tema tezei de doctorat este în domeniul de preocupare al doctorandului și al conducătorului de doctorat. Autorul tezei de doctorat a efectuat activitățile cuprinse în planul individual de pregătire conform reglementărilor în vigoare în acea perioadă (3 examene și 3 referate, toate apreciate cu calificativul foarte bine). Teza de doctorat este clar structurată, are un plan de cercetare coerent. Metodologia este în concordanță cu normele și practicile din domeniul științelor juridice la acea dată. Cercetarea, așa cum rezultă din referatele comisiilor de susținere, prezintă elemente de noutate și cuprinde analize pertinente. Bibliografia utilizată de autor este menționată la sfârșitul lucrării”, se arata în raportul întocmit de trei experți în științe juridice, desemnați special pentru acest caz.

Totodată, potrivit raportului întocmit de experți și aprobat prin hotărârea Consiliului Național de Etică (CNE), nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit partenitatea unor idei, concepte, modele care nu îi aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale sau originale.

„Teza de doctorat a fost susținută în Catedra de Drept Public din cadrul Facultății de Drept a Universității București în data de 1.04.2003, în prezența unor profesori remarcabili: prof. dr. Ioan Muraru, prof. dr. Nicolae Popa, prof. dr. Emil Molcuț, prof. dr. Antonie Iorgovan, prof. dr. Dan Drosu Saguna și alți specialiști de renume care au apreciat valoarea lucrării”, se mai menționează în evaluarea experților, care a stat la baza raportului final al CNE.

De precizat este faptul că, după venirea PSD la guvernare în contextul scandalului de plagiat al lui Ioan Mang, componența CNE a fost schimbată, în noua formulă, care s-a pronunțat și pe plagiatul lui Ponta, regăsindu-se oameni apropiați noii puteri. 

Universitatea București: Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini

O zi mai târziu, pe 20 iulie, un alt verdict, cel al Comisiei de Etică (CE) al Universității din București, a fost radical: Victor Ponta a plagiat. Comisia a constat că o treime din lucrare este copiată, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

Tehnicile de copiere din teza de doctorat a lui Ponta, a susținut CE, au fost de multe ori „copierea de fragmente din alte lucrări și în succesiunea în care ele curg în lucrările originale”, ori «tehnica montajului», adică se preiau bucăți disparate din lucrările surse pentru a confecționa propriile pagini ale autorului, evident fără respectarea minimală a citării coecte.

„Toate indică nu numai cât de mult a fost copiat, dar și intenția și, mai rău, prin minime cosmeticări, efortul de a masca rudimentar actul copierii, fără atribuirea corectă a autorilor de la care s-a preluat identic”, se arăta în hotărârea CE.

„Teza de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penală Internațională, are 432 pagini numerotate. Textul propriu-zis, fără anexe, fără prefața semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase și fără cuprins are 297 pagini. Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini”, a declarat șeful Comisiei de Etică, Marian Popescu.

Premierul Victor Ponta  a reacționat imediat, susținând că decizia Comisiei de etică a Universității București este „politică”, înființată special pentru el.

„Potrivit Legii educației făcută de domnul Funeriu, singura decizie recunoscută este cea a Autorității Naționale de Cercetare Științifică, ANCS. Acea comisie s-a pronunțat definitiv, ieri, și decizia ei arată că nu există plagiat. Facultatea de Drept a refuzat să încalce legea, iar ce se decide azi este o decizie politică, dovadă că nu am fost chemat niciodată să-mi exprim un punct de vedere. Atenție! Este singura dată când nu am fost chemat, iar această comisie nu a funcționat până acum niciodată. Este o comisie ad-hoc făcută special pentru mine”, a spus premierul Victor Ponta.

Raportul Universității din București a fost transmis Ministerului Educației, însă potrivit legii retragerea titlului de doctor s-ar fi putut face doar după un verdict al Consiliului Național de Etică. Acesta nu și-a schimbat însă poziția.

NUP de la Parchet: „Tipul caracterelor utilizate și paginațiile sunt diferite”

În 22 august 2012, Mihail Neamțu, Adrian Papahagi și Minel Augustin Ofițeru au depus un denunț la Parchetul General în care au reclamat plagiatul lui Ponta, într-o lucrare în care premierul și-a reluat teza de doctorat. După nouă luni, pe 21 mai 2013, instituția condusă de Tiberiu Nițu a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta. În rezoluția magistraților se susține că lucrarea premierului are o structură proprie și nu se aseamănă ca tot unitar cu niciuna dintre lucrări presupuse a fi plagiate, nefiind constatată nicio reproducere, totală sau parțială. Mai mult, se arată că niciunul dintre autorii indicați că lucrările le-au fost plagiate nu s-au declarat, în timpul audierilor, prejudiciați ceea ce lasă practic fără obiect litigiul.

Totodată, în rezoluția procurorilor se citează raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de un expert din cadrul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) arată că între lucrările lui Vasile Crețu, Dumitru Diaconu, Grigore Geamănu și cea a lui Victor Ponta „nu există o identitate totală de structură, ci o identitate parțială de structură”. „S-a mai concluzionat că nu se poate proceda la calcularea procentului de text identic preluat deoarece formatele lucrărilor, tipul caracterelor utilizate și paginațiile sunt diferite”, se arată în raport.

CITEȘTE AICI REZOLUȚIA DE NEÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE A LUI PONTA

Pe 10 iunie, avocatul denunțătorilor lui Victor Ponta în cazul plagiatului a contestat la procurorul superior celui de caz soluția de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premier, pe motiv că procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală și a preluat integral expertizele ORDA. Contestația a fost însă respinsă cei trei, reclamând NUP-ul la Curtea Supremă, pe 18 iulie 2013, aceasta fiind ultima instanță care poate decide ca Victor Ponta să fie cercetat pentru plagiat.