Cum s-a schimbat raportul de forțe la CCR. Miza majorității la Curte

Marian Enache (PSD), Attila Varga (UDMR) și Livia Stanciu (Președinție) vor fi, de la 13 iulie, trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României. Ei vin pe locurile rămase vacante după expirarea mandatelor lui Tudorel Toader (PNL), Valentin-Zoltán Puskás (UDMR) și Augustin Zegrean, președinte al CCR (numit de fostul președinte Traian Băsescu în 2007). Odată cu aceste schimbări se modifică și configurația Curții Constituționale.

Astfel, PSD va avea nu mai puțin de trei judecători nominalizați: Valer Dorneanu, fost deputat social-democrat, numit de Camera Deputaților în 2013; Maya Teodoroiu, numită de Senat în februarie 2015, după demisia judecătorului Toni Greblă, acuzat de corupție; Marian Enache, fost deputat FSN, PDSR și PSD, numit de Camera Deputaților pe 8 iunie 2016.

La rândul lor, liberalii pierd un judecător, după ce în locul lui Tudorel Toader, căruia îi expiră mandatul, nominalizarea a făcut-o UDMR, cu susținerea PSD, ALDE și UNPR. Judecători constituționali nominalizați de PNL mai rămân doi: Ștefan Minea, profesor de drept din Cluj-Napoca, numit de Camera Deputaților în 2010, și Mona Pivniceru, fost ministru al Justiției în perioada USL, numită de Senat în iunie 2013.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

UDMR își păstrează locul la Curte, după ce în locul lui Valentin-Zoltán Puskás, căruia îi expiră mandatul, maghiarii au reușit să-l impună pe Attila Varga, fost deputat al Uniunii din 1992 până în 2012. În schimbul sprijinului pe care l-au primit de la social-democrați pentru numirea propriului om la Curtea Constituțională din partea Camerei Deputaților, maghiarii au susținut propunerea PSD pentru un post de judecător constituțional din partea Senatului.

Odată cu această reînnoire a Curții Constituționale, președintele Klaus Iohannis a făcut și el prima numire de judecător, în persoana președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Nominalizarea Cotrocenilor vine după ce mandatul de nouă ani al judecătorului Augustin Zegrean va expira luna viitoare. Astfel, în vreme ce Klaus Iohannis are un singur judecător numit la Curte, doi dintre oamenii numiți de către fostul șef al statului Traian Băsescu sunt încă în funcție: Petre Lăzăroiu, numit în 2010, și Daniel Morar, fostul șef al DNA, numit în 2013.

Configurația Curții Constituționale este extrem de importantă, în contextul în care marile decizii luate de această instituție sunt luate, de obicei, cu majoritate de voturi, iar poziționarea judecătorilor a reflectat nu o dată tabăra politică din care provin.

Miza este cu atât mai mare cu cât CCR urmează să se pronunțe și auspra altor probleme care ar putea afecta mari dosare de corupție. Chiar dacă judecătorii numiți în acestte zile de Camera Deputaților, Senat și Președinție își vor prelua mandatele oficial de la 13 iulie, numirea lor este un semnal important în perspectiva deciziei care este așteptată miercuri, 15 iunie, în dosarul privind dezincriminarea abuzului în serviciu. Dosarul a ajuns la CCR după ce fostul procuror-șef DIICOT, Alina Bica, urmărită penal, a ridicat excepția de neconstituționalitate asupra articolului din Codul Penal care reglementează această infracțiune. În ședința din 24 mai, CCR a amânat discutarea excepției, iar o nouă amânare ar putea face ca decizia să fie luată de viitoarea componență a Curții.

Potrivit procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu ar afecta peste 3.000 de dosare, în condițiile în care DNA are în lucru peste 7000 de dosare.

De altfel, semnalele că miza este mare au fost date și de succesiunea evenimentelor din ultimele zile. Abia întorși din campania electorală pentru alegeile locale, deputații și senatorii majorității PSD-UNPR-ALDE, susținuți de UDMR, au reușit să se mobilizeze și să-i aleagă pe Marian Enache (din partea Senatului) și pe Attila Varga (din partea Camerei).

În același timp, membrii CCR s-au grăbit să-și aleagă un președinte interimar, în locul lui Augustin Zegrean (al căruia mandat de președinte a expirat pe 10 iunie. Marți, fostul deputat PSD Valer Dorneanu a câștigat alegerile pentru poziția de președinte intermar în fața lui Augustin Zegrean care ar fi dorit să asigure perioada de tranziție până la 13 iulie.

La doar o zi distanța de la alegerea lui Dorneanu, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu membrii Curții Constituționale, la solicitarea lui Augustin Zegrean, de la discuții lipsind Daniel Morar. În plus, a doua zi, Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Liviei Stanciu ca judecător la CCR din partea Președinției. Stanciu este președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu două mandate la actv, îndeplinind această funcție în perioada în care au început practic condamnările în marile dosare de corupție. În viitoarea componență a CCR vor fi astfel cel puțin trei voci puternice, care au avut adesea poziționări diferite pe temele mari ale justiției – Livia Stanciu, Daniel Morar, fost șef DNA, și Mona Pivniceru, fost ministru al Justiției în guvernul USL.

De asemenea, în ultimul timp, Curtea a luat o serie de decizii importante precum declararea ca neconstituționale a nu mai puțin de 50 de articole din Codul Penal și de procedură penală, invalidarea a trei dintre legile Big Brother, anularea legii descentralizării și a legii care permitea migrația aleșilor locali de la un partid la altul sau stoparea interceptărilor făcute de SRI. De asemenea, Curtea și-a sporit, în ultimii ani, în mod semnificativ jurisprudența în ceea ce privește judecarea conflictelor juridice de natură constituțională, adică arbitrarea între principalele instituții ale statului (Parlament, Președinție, Guvern) aflate la un moment dat în dispută.