Potrivit documentului publicat pe pagina de internet a MAI, „România nu este o țară de destinație pentru fluxurile migratorii, iar datorită sistemului performant de supraveghere a frontierei de stat a fost în mică măsură folosită ca țară de tranzit”.
Cu toate acestea, din cauza faptului că România este tranzitată de trei rute principale de migrație către Europa de Vest, respectiv ruta estică, ruta est-mediteraneană și ruta Balcanilor de Vest, fenomenul migrația ilegală se manifestă sub diverse forme, cele mai folosite fiind traversarea ilegală a frontierelor verzi între punctele de control a trecerii, ascunderea în diverse mijloace de transport și folosirea de către migranți a unor acte de identitate sau de călătorie falsificate ori a unor acte valide, dar care aparțin altor persoane.
Potrivit MAI, unul dintre factorii de risc este reprezentat de faptul că pe rutele clandestine de trafic cu migranți pot circula „elemente provenind din comunități cu orientări fundamentalist islamice, inserția acestor persoane în statele de destinație făcându-se prin includerea lor în grupurile de imigranți – solicitanți de azil, beneficiari ai unor forme de protecție recunoscute în țările de tranzit și destinație”.
Reprezentanții Ministerului de Interne a arătat că „amplificarea fenomenului migrației ilegale poate avea efecte negative asupra populației, atât în ceea ce privește accesul pe piața legală a forței de muncă, cât și din punct de vedere socio-economic”.