Cum se simte Brexit în buzunarele românilor din Marea Britanie, la șase luni de la referendum

Brexitul a adus cu sine incertitudine și neliniște privind viitorul, privind statutul emigranților, iar deprecierea lirei sterline a majorat prețurile și a scăzut puterea de cumpărare. MEDIAFAX a chestionat doi români despre efectul Brexit, unul care se află de 10 ani în Marea Britanie, și un student la Oxford, aflat în primul an, și care a ajuns în această țară în octombrie.

Claudiu Avram, un român stabilit în Londra de zece ani, și care a participat la campania Gândul „Romanians adopt Remainians”, a declarat, la șase luni de la referendumul din 23 iunie, că în perioada scursă până acum nu prea s-au făcut pași concreți privind ieșirea efectivă a Marii Britanii din UE.

„Au trecut 6 luni de la referendumul prin care Marea Britanie a votat să părăsească UE. A fost o perioadă de neliniște pentru majoritatea populației, de incertitudine cu privire la ceea ce va urma. Probabil că această stare continuă, încă, deoarece s-au spus multe, dar nu s-a făcut aproape nimic oficial cu privire la ieșirea efectivă din Uniune. Această situație se resimte în societate, economie și, nu în ultimul rând, financiar în buzunarul fiecăruia dintre noi. Aceasta în condițiile în care câteva mari brand-uri, precum companii aeriene, de telecomunicații, bănci, și-au stopat planurile de investiții către Marea Britanie cel puțin pentru o perioadă, pentru a se stabiliza piața și a duce la bun sfârșit așa-numitul Brexit. Prețurile au crescut ușor deoarece lira sterlină a scăzut la un minim istoric în ultimii 30 de ani iar puterea de cumpărare în fața altor monede internaționale este, de asemenea, scăzută iar acest element este resimțit de către populație”, a spus Avram.

Potrivit acestuia, părerile englezilor sunt și acum împărțite precum au fost și înainte de momentul 23 iunie.

„Încă nu s-au marcat culoarele Marii Britanii de sine stătătoare. Probabil doar atunci va fi o majoritate mai bine auzită când se va simți tot gustul Brexit-ului. Este la fel, aș putea spune, și în rândul emigranților care, imediat dupa referendum, s-au arătat puțin speriați de noua înfățișare pe care a prezenta-o Marea Britanie. Totuși, nu s-a dat nici o garanție că toți emigranții vor primi drept de muncă. Toate aceste elemente de nesiguranță aduc ca rezultat o stagnare, cel puțin momentan, în societatea britanică, neobișnuită cu o asemenea situație”, a mai spus românul.

Claudiu Avram a explicat că Banca Angliei a intervenit imediat după referendum pentru a stabiliza piața și a asigura consistență în tranzacțiile financiare în urma deprecierii rapide a monedei naționale. De asemenea, aceeași bancă a scăzut dobânzile de credit la un record minim pentru a stimula economia și a atrage investitorii.

„Pe plan mondial, Marea Britanie și-a pierdut poziția de rating de la un stat foarte bine văzut, care obținea împrumuturi cu o dobândă foarte mică, la un stat mediocru, care nu va mai avea parte de favoruri fiscale. Pe plan economic, deși era una dintre primele economii din lume, a căzut câteva locuri. Deci vorbim până doar de elemente negative care sunt rezultatul referendumului de părăsire a UE de către Marea Britanie”, a menționat Claudiu Avram.

Acesta a precizat că în Marea Britanie se discută de doi termeni cu referire la Brexit și anume „hard Brexit” și „soft Brexit”.

„Hard Brexit este termenul care face referire la o despărțire dură a Marii Britanii de Europa și, probabil, un exemplu relevant ar fi cu privire la stoparea dreptului de liberă circulație, dar și neaderarea țării la piața de mărfuri a UE. De cealaltă parte, soft Brexit ar însemna o ieșire mai pasivă și probabil că exemplul Norvegiei este relevant, unde libera ciculație și accesul la piața europeană de mărfuri sunt garante. În privința emigranților, Guvernul de la Londra a refuzat să facă referiri precise dacă aceștia vor fi protejați de prevederile unor tratate”, a mai explicat românul din Londra.

Claudiu Avram susține că, dacă se vorbește despre o ieșire abruptă a Marii Britanii din UE, atunci țara va rămâne dezbinată în urma unui „divorț” care are loc la eeste 40 de ani de conviețuire, în care s-au consolidat elemente benefice pe toate planurile pentru ambele părți.

„Ce va urma? Se preconizează că până la sfârșitul lunii martie 2017 să se pună în aplicare așa-numitul articol 50 prin care se face anunțul oficial al începerii tratativelor de ieșire a Marii Britanii din UE. Se estimează un termen de cel puțin doi ani până la ieșirea efectivă din UE, adică cel mai devreme în vara lui 2019. Toate aceste negocieri care vor urma între Marea Britanie și UE vor cristaliza o idee mai clară despte procesul de ieșire și clauzele care se vor implementa. Cu toate acestea, se așteaptă în ianuarie 2017 rezultatul Curții Supreme de Justiție din Marea Britanie, prin care se va specifica clar dacă anunțarea ieșirii din UE va fi doar decizia poporului care s-a concretizat prin referendumul din 23 iunie sau va fi supusă votului în Parlament. Chiar dacă rămâne la latitudinea Parlamentului, se pare că majoritatea parlamentarilor vor susține voința poporului și se va trece la activarea oficială a ieșirii din UE”, a subliniat Claudiu Avram.

Efectul Brexit este resimțit, parțial, și de un student clujean aflat în primul an la Colegiul Merton al Universității Oxford, care a ajuns în Marea Britanie în luna octombrie. Mihnea Cuibus a povestit că în luna iunie avea planurile făcute de a studia în Marea Britanie politica, economia și filosofia, iar acestea nu au fost date peste cap de referendumul privind ieșirea din UE.

„Oxfordul e o bulă foarte liberală, în care 80% din oameni au votat pentru rămânerea în UE, iar populația este formată, în proporție semnificativă din emigranți, care sunt foarte bine integrați, unde sunt culturi amestecate, unde nu sunt tensiuni între diverse grupuri. Ce s-a schimbat după referendum, și, sigur, asta am remarcat eu venind din România, este scăderea lirei sterline, care nu este un lucru bun pentru britanici, s-au modificat și au crescut anumite prețuri. Există confuzie, tensiuni, dar efectele adevărate urmează să vină. Sunt firme care discută despre mutarea sediilor din Marea Britanie și a locurilor de muncă, ceea ce se va resimți la nivelul economiei”, a spus Cuibus.

El va absolvi Colegiul Merton în 2019, odată cu preconizata ieșire oficială a Marii Britanii din UE, și nu știe ce va face după acest moment, dacă își va continua, sau nu, studiile de master în această țară.

„Nimeni nu știe ce se va întâmpla, nu știu ce drepturi voi mai avea în 2019 dar, cel mai probabil, cele mai multe pe care le am acum mi le voi păstra. Dar planul inițial se poate modifica foarte mult. În 2019, ce s-ar putea schimba, ar fi cadrul legal, în sensul că noi, cei din UE, să nu avem acces nerestricționat pe piața muncii, să nu mai putem accesa bursele de masterat și doctorat ale statului britanic așa cum o facem acum. Pe durata studiilor de trei ani, însă, am primit asigurări din partea universității că nu se va schimba nimic, nici în ceea ce privește taxele, nici a drepturilor și obligațiilor”, a precizat studentul clujean.

Potrivit acestuia, Brexit reprezintă un subiect de discuție și printre studenții și profesorii de la Oxford, majoritatea susținând că a fost o mare greșeală, bazată pe minciuni și un populism care a exploatat tensiunile existente în societatea britanică.