Cum se simte „paharul de vin” al lui Ponta în Codul Rutier. România, în topul țărilor cu cei mai mulți morți din cauza consumului de alcool la volan

Una dintre cele mai importante modificări propuse în Codul Rutier, pe lângă înăsprirea amenzilor și perioadelor de suspendare a permisului pentru abaterile grave de la regulile de circulație, este schimbarea pragului de alcoolemie admis de lege. Până acum, România se număra printre cele 4 țări ale Uniunii Europene care impunea „toleranță zero” pentru șofatul sub influența alcoolului. Chiar și așa, România se numără printre țările europene cu cele mai multe victime în accidente rutiere, ca urmare a consumului de alcool. Totuși, noul Cod Rutier se va relaxa la acest domeniu: românii ar urma să poată conduce cu o alcoolemie de maximum 0,2 fără să riște nimic din punct de vedere legal. Totuși, măsura vine însoțită și de o reducere a pragului penal al alcoolemiei, de la 0,8 la 0,5.

Premierul Victor Ponta a anunțat luni că a convenit cu ministrul de Interne, Radu Stroe, să modifice Codul Rutier în privința limitelor legale pentru alcoolemia la volan. Astfel, legea va permite o alcoolemie de 0,2, va prevedea amenzi pentru alcoolemie cuprinsă între 0,2 și 0,5 și va prevedea sancțiuni penale (închisoare sau amendă penală) pentru o alcoolemie de peste 0,5.

Explicația premierului Ponta a fost una plastică, pe înțelesul poporului, lăsând să se înțeleagă că legea va permite, de acum încolo, să bei un păhărel înainte să te urci la volan: „Exact cum se întâmplă în toată Europa – până la 0,2 vorbesc de omul obișnuit care se duce la o nuntă și gustă un pahar de vin, nu e nici măcar contravenție. (…) 90% din cetățenii acestei țări au spus un lucru: dacă mă duc la o terasă și după ce am jucat fotbal și beau o bere îmi iei permisul? Dacă mă duc la nuntă și ciocnesc cu nuntașul îmi iei permisul?”.

Declarațiile premierului Victor Ponta au fost lansate într-o țară care ocupă locul 6 în Europa din punct de vedere al morților în accidente rutiere, ale căror circumstanțe agravante au fost consumul de alcool. Și aceasta în ciuda politicii de „toleranță zero” față de alcool, care operează în Codul Rutier actual.

Cele mai recente statistici ale ETSC (cel mai important ONG european din domeniul siguranței rutiere) arată că în România au murit, în 2010, 194 de persoane ca urmare a consumului de alcool la volan. Această cifră a fost depășită doar de state în care legea permite alcoolemii la volan mult mai mari, de 0,5 sau chiar 0,8: Franța (1.230 de morți, alcoolemie legală 0,5), Germania (342 de morți, alcoolemie legală 0,5), Polonia (271 de morți, alcoolemie legală 0,2), Spania (265 de morți, alcoolemie legală 0,5), Marea Britanie (250 de morți, alcoolemie legală 0,8).

Modificările pragului de alcoolemie par să vină în contradicție nu doar cu cifrele, ci și cu planurile asumate de Guvern prin „Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2013-2020”, în care se arată că una dintre principalele caracteristici ale comportamentului șoferilor români este următoarea: „subestimarea efectelor alcoolului asupra neurofiziologiei umane, indiferent de cantitatea ingerată”.

Numărul de morți în accidente rutiere, ca urmare a consumului de alcool. Sursa: ETSC.

Ce înseamnă „un pahar cu vin” când sufli în fiolă

Premierul Victor Ponta este contrazis de medici, care spun că alcoolemia este greu de estimat și că diferă de la o persoană la alta, chiar dacă ambele consumă același tip de alcool și în aceași cantitate. Mai mult, femeile pot tolera o cantitate mai mică de alcool decât bărbații, astfel că aceeași cantitate de alcool băută de un bărbat și de o femeie va avea ca efect o alcoolemie mai mare în cazul femeii.

„Sunt foarte mulți factori implicați atunci când se calculează alcoolemia. Se întâmplă ca nivelul de alcoolemie să difere chiar în cazul aceleiași persoane, deși a băut același tip de alcool și în aceeași cantitate„, explică pentru gândul dr. Lygia Alexandrescu, medic nutriționist, lector universitar doctorand la Facultatea de Educație Fizică și Sport din București.

Oficiali ai Poliției Rutiere susțin și ei că alcoolemia depinde de caracteristicile fiecărui individ și că nu există o rețetă unică pentru calcularea acesteia. Așadar, principiul „un pahar cu vin e legal” nu se aplică.

Medicul nutriționist susține că nu se poate estima dinainte cât își permite să bea o femeie de 50 kg sau un bărbat de 80 kg, înainte de a se urca la volan, pentru a ieși cu alcoolemie de sub 0,2: „Într-un anumit fel metabolizează alcoolul corpul unui bărbat de 80 kg sau de 100 kg care bea un pahar cu vin și în alt fel este metabolizat același pahar de corpul unei femei de 50 kg„.

Lygia Alexandrescu spune că femeile sunt structurate genetic să metabolizeze mai puțin alcool decât bărbații: „Cantitatea minimă recomandată în cazul acestora este jumătate din doza recomandată bărbaților. Astfel, un consum moderat de alcool presupune ca un bărbat să bea zilnic 330 ml de bere, 100-150 ml de vin sau 30-50 ml de băuturi spirtoase, precum votcă sau whisky”.

Și odihna influențează nivelul de alcoolemie. Organismul odihnit metabolizează mult mai bine alcoolul, efectele fiind atenuate în această situație.

„E important atunci când bei dacă ai mâncat sau nu. Este de preferat să bem după ce mâncăm, deoarece organismul este implicat în procesul de digestie, iar efectele alcoolului sunt diminuate. Atunci când bem pe stomacul gol riscăm să ne amețim mult mai repede„, spune medicul nutriționist.

Dr. Lygia Alexandrescu îi contrazice pe susținătorii ideii potrivit căreia alcoolul consumat zilnic este bine tolerat de organism. „Acest lucru este un mit. Persoanele care beau zilnic nu fac decât să își obosească ficatul. Alcoolul se elimină mult mai greu din organismul unei persoane care bea zilnic, spre deosebire de o persoană care bea ocazional. În cazul alcoolului nu vorbim despre antrenament, deoarece riscăm ca procesul de eliminare să devină unul greoi”, mai spune Alexandrescu.

Sfatul doctorului pentru șoferi: „Fără alcool atunci când urci la volan”.

Alcoolemia. Cum e în România față de alte țări

Limitele de alcoolemie legală în statele UE. Sursa: ETSC.

Politica de „toleranță zero” față de consumul de alcool la volan impusă de România până acum mai este prezentă în doar alte 3 țări europene, deși organismele de specialitate recomandă decidenților europeni să promoveze astfel de politici. Este vorba despre Cehia, Ungaria și Slovacia.

Țările care impun o alcoolemie legală de maximum 0,2, așa cum urmează să fie și România, sunt Estonia, Polonia, Slovenia și Suedia.

Studiul DRUID, susținut de Uniunea Europeană și realizat în 13 țări europene, pentru a estima efectele șofatului sub influența alcoolului și a drogurilor, arată că o alcoolemie de 0,3 este nivelul la care intervine alterarea capacității de a conduce o mașină.

Cu toate acestea, alcoolemia legală de maximum 0,5 este adoptată de cele mai multe țări europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania.

Recomandarea Comisiei Europene pentru alcoolemia maximă legală este de 0,5 (2001/115/EC din 17 ianuarie 2001), limită în care România ar urma să se încadreze lejer.

Excepțiile Europei sunt Malta și Marea Britanie, unde este permisă o alcoolemie de maximum 0,8, în timp ce Lituania permite o alcoolemie de 0,4.

În România, consumul de alcool nu se numără printre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave. În primele 11 luni ale anului 2012, Poliția Rutieră a estimat că aproximativ 11% din accidentele grave au avut drept cauză consumul de alcool. Polițiștii constataseră peste 9.300 de infracțiuni privind alcoolemia (peste 0,8) și aplicaseră 16.400 de amenzi pentru conducerea sub influența alcoolului (alcoolemie sub 0,4).

Spre comparație, studiul DRUID a stabilit că procentul de șoferi morți în accidente rutiere, care consumaseră alcool, variază între 15,6% și 38,9%. Astfel, în Finlanda, din 459 de șoferi morți, aproximativ 25% consumaseră alcool. În Norvegia, din 165 de șoferi morți, 18% consumaseră alcool, în Portugalia din 285 de șoferi morți aproximativ 39% consumaseră alcool, iar în Suedia, din 141 de șoferi morți, aproximativ 16% consumaseră alcool.

Studiul mai arată că în medie 3,48% din șoferii Europei consumă alcool și conduc, marijuana (THC) fiind drogul cel mai folosit de șoferii care conduc sub influența drogurilor – 1,32%.

Legătura dintre limita legală a alcoolemiei și morții de pe șosele

Nu există nicio legătură directă între o limită legală a alcoolemiei mai ridicate și îmbunătățirea calității traficului rutier, inclusiv a reducerii victimelor din accidente. Mai mult, statisticile arată că, în multe țări în care limita legală a alcoolemiei este mai mare, și șoferii încalcă legea mai des. Marea Britanie este campioană, chiar dacă are o alcoolemie legală de 0,8 – record pentru Europa.

Astfel, cele mai multe depășiri ale alcoolemiei pe șoselele Europei, așa cum au fost constatate la controalele Poliției Rutiere, au loc în următoarele țări (România nu apare în aceste statistici ale ETSC):

•Marea Britanie: 14 controale la mia de locuitori, 11,6% din șoferi depășesc limita. Alcoolemie legală: 0,8
•Danemarca: 36 de controale la mia de locuitori, 6,7% din șoferi depășesc limita. Alcoolemie legală: 0,5.
•Cipru: 217 controale la mia de locuitori, 5,3% din șoferi depășesc limita. Alcoolemie legală: 0,5.
•Polonia: 88 de controale la mia de locuitori, 4,9% din șoferi depășesc limita. Alcoolemie legală: 0,2.
•Slovenia: 198 de controale la mia de locuitori, 4,7% din șoferi depășesc limita. Alcoolemie legală: 0,2.

Pe de altă parte, nu există o corelare directă între numărul de morți în accidente rutiere și limita legală a alcoolemiei. În țările cu „toleranță zero” pentru alcool, în 2010, au murit 366 de oameni: Cehia – 108, Ungaria – 61, România – 194, Slovacia – 3. În țările cu alcoolemie legală de 0,2, așa cum urmează să adopte România, au murit 369 de oameni: Estonia – 30, Polonia – 271, Slovenia – 49, Suedia – 19.

Studii de caz. Alcoolemie versus pedepse

ETSC, cel mai important ONG european din domeniul siguranței rutiere, descrie cum funcționează sistemul de pedepse corelat cu alcoolemia, în diverse țări din Europa.

Cehia:

•în 2010, au murit 802 oameni în accidente rutiere, dintre care 108 din cauza alcoolului.
•alcoolemia legală: 0.
•alcoolemie sub 0,3: amendă între 100 de euro și 780 de euro, iar permisul se suspendă între 6 luni și un an.
•alcoolemie între 0,3 și 1: amendă între 100 de euro și 780 de euro, iar permisul se suspendă între 1 și 2 ani.
•alcoolemie peste 1: amendă între 980 de euro și 3.000 de euro, iar permisul se suspendă până la 10 ani, cu închisoarede maximum 3 ani.

Norvegia:

•în 2010, au murit 208 oameni în accidente rutiere, dintre care 40 din cauza alcoolului.
•alcoolemia legală: 0,2.
•alcoolemie între 0,2 și 0,5: amendă între 1.300 de euro și 2.000 de euro, iar permisul se suspendă cel puțin 6 luni.
•alcoolemie între 0,5 și 1,2: amendă echivalentă cu salariul pe o lună și jumătate, cu pedeapsă penală cu suspendare sau cu închisoare, iar permisul se suspendă între 1 și 2 ani.
•alcoolemie peste 1,2: amendă echivalentă cu salariul pe o lună și jumătate, pedeapsă cu închisoare, iar permisul se suspendă cel puțin 2 ani.

Suedia:

•în 2010, au murit 266 de oameni în accidente rutiere, dintre care 19 din cauza alcoolului.
•alcoolemia legală: 0,2.
•alcoolemie între 0,2 și 0,99: amenzi zilnice sau închisoare de cel mult 6 luni, iar permisul se suspendă între o lună și un an.
•alcoolemie peste 1: cel puțin 60 de amenzi zilnice sau închisoare de peste 2 ani, iar permisul se suspendă între 1 și 3 ani.

Irlanda:

•în 2010, au murit 212 oameni în accidente rutiere, dintre care 48 din cauza alcoolului.
•alcoolemia legală: 0,5.
•alcoolemie între 0,5 și 0,8: 6 luni de închisoare și permisul suspendat 1 an.
•alcoolemie între 0,8 și 1: 1 an de închisoare și permisul suspendat 2 ani.
•alcoolemie între 1 și 1,5: 2 ani de închisoare și permisul suspendat 4 ani.
•alcoolemie peste 1,5: 3 ani de închisoare și permisul suspendat 6 ani.