Cum se tocmește statul să cumpere „Cumințenia Pământului”: „Doamnele sunt în vârstă, ar trebui să accepte oferta și să se bucure de bani”

„Să ai grijă de casă„, îi spunea de fiecare dată când ieșea pe ușa locuinței sale din Banu Manta arhitectul Gheorghe Romașcu micii statui așezată lângă intrare. Se apleca în fața ei și lua – dintre brațele împreunate ale femeii ce sta ghemuit împietrită – inelul cu chei. Pentru că acolo le păstra. În poala statuii pe care o cumpărase de la un sculptor, Constantin Brâncuși. Se întâmpla în 1911.

Patruzeci de ani mai târziu, cinci bărbați aveau să îi sune la ușă și să îi ceară nu cheile, ci mica lucrare din piatră împrumut, ca să o prezinte „la o expoziție”. Patru dintre ei purtau uniforma Miliției, iar Romașcu, cunoscut ca iubitor de artă, nu s-a opus. Avea deja un ginere închis – deținut politic și tocmai i se confiscase o casă.

În timp, avea să depună memorii, ca să își ceară lucrarea înapoi. A murit și nu a primit-o, dar fiicele sale, Irina Voicilă și Paula Ionescu, s-au luptat cu statul și au câștigat.

ACTUALITATE Cât plătești pentru 3 nopți de cazare în Bucovina, de Sărbători. Turiștii sunt întâmpinați cu tradiții cu totul speciale în „Țara Fagilor”

22:20

HOROSCOP Cele patru ZODII care vor încheia prost anul 2024. Însă, există și o veste bună

22:19

În noiembrie 2012 , „Cumințenia Pământului” a fost înapoiată moștenitorilor arhitectului Romașcu. „Într-o cutie din lemn, cu mulaj în interior, așezată pe spate, ca într-un coșciug”, povestește astăzi cel care a văzut primul, la restituire, prețioasa statuie, Bogdan Grabowski, avocat.

Reprezentant legal al proprietarilor sculpturii, de zece ani, Grabowski a fost cel care a mers la Muzeul Național de Artă al României să preia lucrarea. „Mi-au adus-o până la scări și de acolo să mă descurc singur. Le-am cerut voie să mă lase să chem și pe unul dintre moștenitori să mă ajute să o car. Dumnezeule, valora o avere! Au fost de acord și l-au lăsat pe unul dintre reprezentanții familiei să urce la etaj. De acolo, am plecat la Cotroceni, unde statuia este și astăzi expusă”, rememorează avocatul firul evenimentelor.

Doi ani mai târziu, în septembrie 2014, sculptura lui Brâncuși, evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro, a fost scoasă la vânzare, iar Ministerul Culturii – invitat să își exercite dreptul de preemțiune. Două oferte a făcut statul român, prin minister, până acum, prima – de un milion de euro, iar a doua – de două milioane. Ambele oferte au fost respinse de proprietarii statuii.

„Statul negociază așa cum se negociază drepturile litigioase”, explică pentru gândul avocatul Grabowski, povestind  cum au decurs până în prezent întâlnirile cu reprezentanții comisiei: „La prima ofertă, de un milion de euro, mi s-a spus așa: Gândiți-vă, un milion de euro sunt bani mulți. Doamnele sunt în vârstă (n.r. este vorba despre una dintre fiicele lui Gheorghe Romașcu, Paula Ionescu și de nepoata acesteia, Alina Șerbănescu, cealaltă fiică a arhitectului decedând pe durata desfășurării litigiului), se mai pot bucura de bani. Reacția clientei mele la această ofertă? Ce crede Ministerul Culturii, că lucrarea se vinde la solduri?„

Potrivit avocatului, urmează o nouă întâlnire la care speră să obțină o ofertă finală pentru „Cumințenie”. În cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere, Grabowski spune că vor fi demarate procedurile de vânzare către alți clienți interesați de lucrarea brâncușiană. Printre cei care-și doresc lucrarea considerată a fi cea mai valoroasă operă semnată  Brâncuși, aflată pe teritoriul României, e și un om de afaceri arab, care deține o colecție impresionantă într-un muzeu de artă modernă din Paris, un muzeu privat din Austria și o asociație de colecționari din Olanda.

Capodopera poate fi scoasă din țara pentru a fi expusă. Legea patrimoniului nu prevede clar un termen fix în care să fie readusă în țară. Așa că aceasta poate sta în străinătate o perioadă îndelungată, dacă este pusă în valoare, pentru a fi văzută de un număr cât mai mare de persoane.

O evaluare recentă a sculpturii a fost realizată, la cererea Ministerului Culturii, de Muzeul Național de Artă al României (MNAR) din București, opera fiind estimată la 15 milioane de dolari. Aceasta este suma cu care lucrarea apare evaluată în fișa de conservare a Muzeului, înainte de 2001, susține Bogdan Grabowski, punctând că – oficial – moștenitorii lucrării nu au primit rezultatele expertizelor la care „Cumințenia” a fost supusă. „Ni s-a confirmat autenticitatea lucrării, dar despre valoare – nimic”, precizează avocatul. 

Ce a făcut statul român în doi ani pentru „Cumințenia Pământului”

În luna septembrie 2014, sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care era evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro și care face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeași lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși.

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark. La această expoziție privată au participat „importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecția Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”, după ce a constatat prescripția răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentință. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanței privind retrocedarea operei lui Brâncuși. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

„Singura operă a lui Constantin Brâncuși rămasă în România, «Cumințenia Pământului», a fost retrocedată, deși la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această țară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, niște judecători sau un judecător a dat o hotărâre greșită, or eu i-am cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM și CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greșit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații Artmark, „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Întrebat în ce stadiu se află discuțiile cu Ministerul Culturii privind sculptura „Cumințenia Pământului”, Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR și Comunicare al casei de licitații Artmark, declara, în martie, pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemțiune, „ne aflăm într-un bleg și trist impas”. „În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (…) Discuțiile cu reprezentanții ministerului au devenit… cumințeniile pământului, ca să zic așa”, a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L. R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.

Până în momentul publicării acestui material, niciunul dintre cei care au ocupat fotoliul de la ministerul Culturii nu a avut vreo întâlnire cu moștenitorii Cumințeniei Pământului sau cu reprezentanții legali ai acestora. La fel, nici premierul Victor Ponta.