Cum și-au construit parlamentarii o Justiție pe persoană fizică. „Să răspundă bandiții ăștia care săvârșesc fapte penale”

Adrian Năstase, Monica Iacob Ridzi, Dan Păsat, Ion Stan, Victor Paul Dobre și Laszlo Borbely au fost judecați de colegii lor parlamentari și declarați nevinovați înainte ca vreun judecător să se pronunțe. Acești politiceni au beneficiat de imunitatea parlamentară conferită de Constituție și au scăpat de arestare, percheziție sau de urmărirea penlă a procurorilor. În cel mai recent caz, deputatul Ion Stan, pentru care DNA a cerut încuviințarea cererii de arestare, a fost salvat de colegii săi deputați. Bogdan Ciucă, președintele Comisiei Juridice care a vizat cererea de arestare, a declarat pentru gândul că, probabil, deputații au „reacționat emoțional la pledoaria domnului Stan”.

Imunitatea parlamentarilor în fața cererilor de arestare și percheziție este prevăzută în Constituție la articolul 72, care precizează că deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.

În cazul miniștrilor-parlamentari, imunitatea merge mai departe, astfel că ei nu pot fi urmăriți penal de procurorii fără avizul Parlamentului. Aceste aspecte sunt prevăzute de art. 109 al. 2 din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată și Decizia nr. 270 din 10 martie 2008 a Curții Constituționale.

Astfel că textele din Constituție și din legea răspunderii ministeriale au transformat Parlamentul într-o instanță care a decis prin vot dacă procurorii pot urmări penal un ministru sau dacă pot cere arestarea unui deputat sau senator.

În cazul arestării unui deputat, Parlamentul decide dacă permite unui procuror să formuleze o cerere de arestare preventivă. Procedura arată că procurorul nu arestează, ci formulează o cerere de arestarea preventivă care este judecată de magistrați.

În cazul unei cereri de arestare preventivă a unui parlamentar, traseul este următorul: procurorul formulează cererea, ea ajunge la Ministrul Justiției care o transmite Parlamentului. Cererea este analizată în Comisia Juridică, după care se emite un raport și un aviz negativ sau pozitiv. Apoi, acest raport este citit în plenul Parlamentului, care se exprimă prin vot. Dacă cererea este încuviințată, atunci procurorul merge cu cererea de arestare la Curtea Supremă, care, în final, decide dacă îl arestează sau nu pe parlamentar.

Cazul Ion Stan. Pe 22 noiembrie, DNA a început urmărirea penală a deputatului Ion Stan pentru două infracțiuni de trafic de influență. Procurorii arată că Ion Stan a cerut de la omul de afaceri Sorin Nicușor Dima 130.000 lei pentru campania electorală. În schimbul banilor, deputatul PSD s-a angajat să intervină pe lângă șeful CJ Dâmbovița pentru a-i facilita afaceristului diverse contracte pe bani publici.

Pe 27 noiembrie, DNA a cerut avizul Camerei Deputaților pentru încuviințarea arestării. În 3 decembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a emis un aviz pozitiv în acest caz și un raport care urma să fie citit în plenul Camerei. O zi mai târziu, votul plenului este amânat pentru 12 decembrie, când parlamentarii amână din nou cazul. Camera Deputaților a respins, vineri, în 21 decembrie, prin vot, ridicarea imunității deputatului PSD Ion Stan. Pentru arestare au votat 145, iar împotrivă s-au pronunțat 226 de membri.

De ce au cerut procurorii DNA arestarea lui Stan

În referatul cu cererea de încuviințare a arestării lui Ion Stan, procurorii DNA explică de ce cred că deputatul trebuia arestat. Iată ce explicația DNA din referat:

„La aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică a infracțiunilor comise, mai trebuie avut în vedere că faptele de trafic de influență săvârșite de STAN ION sunt de natură să afecteze în mod grav prestigiul Parlamentului României, organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. în mod indiscutabil, pentru îndeplinirea prerogativelor constituționale ale acestui organ suprem, este necesar ca membrii Parlamentului să fie onești, să apere drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, precum și să ofere acestora un model de conduită în societate.

De asemenea, este incontestabil că fenomenul corupției reprezintă o amenințare pentru democrație și drepturile omului, care erodează principiul echității și al justiției sociale, punând în pericol însăși stabilitatea instituțiilor democratice și a fundamentelor morale ale societății. Pe de altă parte, săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență conturează tabloul unui autor care are formate deprinderi specifice desfășurării unei activități infracționale ample și elaborate, pentru a diminua posibilitatea de tragere a sa la răspundere penală”. (SURSA: Referat DNA).

VEZI AICI REFERATUL DNA

Bogdan Ciucă (PC) președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților a declarat pentru gândul că el este de părere că Justiția nu ar trebui blocată de decizii politice. Având în vedere că există discuții intense privind modificarea Constituției, Bogdan Ciucă a explicat că eliminarea din Constituție a imunității parlamentare ar putea fi unul din elementele luate în calcul în cadrul revizuirii constituționale.

„Parlamentarii nu au imunitatea pe care o aveau acum câțiva ani și despre care lumea crede că încă o dețin. Practic, imunitatea pe care o dețin acum parlamentarii vizează arestarea, nu și trimiterea în judecată. Din punctul meu de vedere, Comisia Juridică – în cazul Stan, spre exemplu – a făcut ceea ce trebuia să facă, adică să dea un aviz favorabil. Acesta este opinia Comisiei Juridice în general, în sensul că judecătorii trebuie să decidă”, a declarat Bogdan Ciucă.

„Poate au reacționat emoțional la discursul domnului Stan”

Șeful Comisiei Juridice a explicat și care au fost, în opinia sa, motivele pentru care parlamentarii au votat împotriva încuviințării arestării lui Ion Stan. Bogdan Ciucă susține că, probabil, parlamentarii au fost impresionați de discursul lui Ion Stan și de aceea au votat împotrivă.

„Din păcate, nu toți parlamentarii sunt juriști. Domnul Stan a avut un discurs, iar parlamentari au votat așa cum s-a văzut. Opinia noastră, la nivel politic în USL, a fost acea de a se vota încuviințarea cerererii Parchetului General. Poate parlamentarii au reacționat emoțional la discursul domnului Stan, poate a fost și momentul Sărbătorilor sau unii poate au avut și alte considerente”, a mai declarat Bogdan Ciucă

Reprezentantul PC spune că în Constituție ar trebui precizat în mod clar ce fapte penale nu ar trebui să fie supuse unui filtru parlamentar și ce fapte ar putea intra sub un astfel de filtru.

Cazul Trășculescu. Aceste caz este foarte similar cu cel al deputatului Ion Stan. La fel ca și colegul său din PSD, Trășculescu a cerut bani pentru campanie de la un om de afaceri, căruia i-a promis că va interveni pe lângă diverse autorități publice pentru a-i facilita contracte cu statul. În 11 noiembrie, Alin Trășculescu a fost reținut 24 de ore de procurori și acuzat de trafic de influență, instigare la fals și spălare de bani. Două zile mai târziu, DNA a cerut Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive a deputatului PDL. Pe 16 noiembrie, Comisia Juridică a emis un aviz pozitiv și a trimis raportul în plenul Camerei Deputaților.

În 20 noiembrie, era programat votul în plenul Parlamentului. În debutul ședinței, Trășculescu și-a anunțat demisia din legislativ. Astfel că nu a mai existat niciun temei ca parlamentarii să voteze dacă încuviințează cererea de arestare sau nu. În aceste condiții, DNA nu a mai avut nevoie de aprobarea Parlamentului și a solicitat Tribunalului București arestarea preventivă a lui Trășculescu. Pe 29 noiembrie, Tribunalul București a decis arestarea lui Trășculescu. Ulterior, în 7 decembrie, Curtea de Apel București a dispus eliberarea acestuia.

Citeste aici referatul DNA și vezi de ce au cerut procurorii arestarea deputatului.

Cazul Dobre. În 10 august, Parchetul de pe lângă ÎCCJ a cerut Camerei avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administrației, Victor Paul Dobre, care, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curții Constituționale o adresă prin care precizau că MAI nu-și poate asuma numărul de alegători la referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu. Pe 11 septembrie, cererea a fost respinsă de plenul Parlamentului.

Procurorii arată în referat că, potrivit legislației în vigoare, Victor Paul Dobre nu avea dreptul de a semna cea de-a doua adresă, prin care informează CCR că nu își asumă cifra de alegători înscrisă pe listele electorale.

Procurorii arată în document că o astfel de adresă nu putea fi semnată de altcineva în afara ministrului Ioan Rus. De asemenea procurorii spun că Victor Paul Dobre era interesat, alături de chestorul principal de poliției Căbulea Ioan-Nicolae și chestorul de poliție Manoloiu Constantin, să diminueze în mod nelegal numărul de alegători de pe listele electorale.

Citește aici detaliile cazului

„Vreau eliminarea imunității, dar nu vreau parlamentari abuzați”

Ioan Adam, deputat PSD de Brașov și fost judecător, este de părere că imunitatea parlamentară trebuie eliminată din Constituție. Ioan Adam spune că actualul text al Constituției a creat un paralelism între sistemul judiciar și Parlament.

„În primul rând, trebuie să se clarifice textul Constituției. Adică dacă avizul pentru arestarea parlamentarilor este unul formal, atunci să nu mai fie băgat în Constituție și Parlamentul să nu mai fie întrebat. Pe de altă parte, eu vreau o țară normală, să nu mai vină X și să facă dosare la Y. În condițiile de acum, există un paralelism între sistemul judiciar și Parlament”, a explicat Ioan Adam

Fostul judecător spune că imunitatea parlamentară trebuie eliminată. „Eu nu pledez pentru privilegii pentru parlamentari. Trebuie să fiu cinstit, nu vreau nici ca parlamentarii să fie ținte politice. Trebuie să existe o garanție că nu vor exista abuzuri. În mod clar vreau normalitate. Să răspundă bandiții ăștia care săvârșesc fapte penale”, a declarat Ioan Adam

Cazul Borbely. Tot pe 11 septembrie, Parlamentul a respins cererea procurorilor de începere a urmăririi penale a ministrului Laszlo Borbely. La începutul lunii aprilie, DNA a sesizat procurorul general să solicite Camerei Deputaților declanșarea procedurilor pentru obținerea cererii de urmărire penală față de Borbely Laszlo, deputat și ministru al Mediului, pentru două infracțiuni de trafic de influență și fals în declarațiile de avere, în formă continuată.

Ministrul Mediului era suspectat de procurorii DNA că ar fi beneficiat de lucrări de 20.000 de euro pentru amenajarea unui apartament, în schimbul influenței sale în atribuirea unor contracte de lucrări ale Administrației Naționale „Apele Române” către o firmă din Negrești Oaș. Patronul acestei firme și un consilier al lui Borbely sunt deja urmăriți penal. În acest caz Borbely nu mai poate fi urmărit penal având în vedere că Parlamentul a respins cerera procurorilor.

Cazul Ridzi. În 14 decembrie 2010, Parlamentul a respins cererea de percheziție informatică și de extindere a urmăririi penale în cazul Ridzi. Pe 27 iulie 2009, Parlamentul aprobase urmărirea penală a Minicări Iacob Ridzi în celebrul dosar Ridzi- 2 Mai. Potrivit DNA, în perioada 17 martie -22 mai 2009, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În februarie 2010, DNA a cerut extinderea urmăririi penale față de Ridzi și încuviințarea unei percheziții informatice. Mediafax a relatat că este vorba de un nou dosar, care vizează un prejudiciu de 100.000 lei. Timp de 10 luni cererea DNA a fost amânată de Comisia Juridică a Camere Deputaților, condusă de Daniel Buda PDL. Pe 14 decembrie, Parlamentul respinge cererea procurorilor în acest nou dosar. Astfel, Ridzi a scăpat de urmărirea penală într-un nou dosar, dar și de percheziția informatică. Acest aspect a fost subliniat în raportul pe Justiție emis de Comisia Europeană în 2011.

Cazul Păsat. La fel ca deputatul Ion Stan, Dan Păsat, deputat PDL, a scăpat de arestarea preventivă grație colegilor parlamentari. Dan Păsat, care acum nu mai este deputat, a fost acuzat de DNA de șantaj cu violență. Practic, Păsat a exercitat presiuni asupra patronilor unor firme să îi cedeze sume de bani sau lucrări pe bani publici. În stenogramele dosarului sunt prinse conversații clare în care Păsat îi amenința pe patronii unei companii de construcții. Pe 9 noiembrie 2010, procurorii au cerut încuviințarea arestării lui Dan Păsat, iar pe 8 februarie 2011, Camera Deputaților a respins cererea. Și acest caz a fost subliniat în raportul Comisie Europene din 2011.

Năstase- dosarul Zambaccian II. Refuzul Parlamentului de a încuviința urmărirea penală a politicienilor parlamentari nu este o noutate. Presa a consemnat că în cazul dosarelor lui Năstase au existat mai multe refuzuri clare ale Parlamentului de a permite procurorilor să înceapă urmărirea Penală. Năstase a fost trimis în judecată în dosarele Mătușa Tamara, Zambaccian 1 și Trofeul Calității.

Nu a fost trimis în judecată în dosarul Zambaccian II, despre care presa a relatat că este unul din dosarele cu cele mai consistente probe în acuzarea lui Năstase. Acest dosar nu a fost trimis în judecată tocmai pentru că, în 2008, Parlamentul a respins cererea procurorilor de începere a urmăririi penale.

În noiembrie 2006, procurorii DNA anunțau că Adrian Năstase este cercetat, într-un alt dosar penal, pentru săvarșirea infracțiunii de luare de mită, cercetările vizând dobândirea proprietății asupra întregului imobil situat în București, str. Muzeul Zambaccian, nr. 16 sector 1, evaluat la peste 1.500.000 euro, cu toate dotările aferente.

Vezi aici istoricul cazului

Voicu și Boldea arestați cu avizul Parlamentului

Senatorul Cătălin Voicu a fost arestat preventiv în 30 martie 2010, fiind acuzat de trafic de influență în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la legea contabilității, în legătură cu fapte de corupție, în formă continuată. În acest caz, plenul Senatului a avizat cererea de încuviințare a arestării preventive a lui Cătălin Voicu.

În martie 2012, deputatul PDL Mihail Boldea a fost arestat preventiv după ce plenul Camerei Deputaților a avizat cererea procurorilor. Deputatul Mihail Boldea a fost deferit justiției de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciu Teritorial Galați, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro.