EFdeN a lansat recent, Ghidul Condițiilor de Confort, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuințe (BCR BpL) document ce are ca unic scop îmbunătațirea calității locuirii în România.
Ghidul condițiilor de confort are rolul de a aduce la cunoștința publicului importanța confortului interior, care sunt factorii care il determină, cum poate acesta să influențeze productivitatea și sănătatea locuitorilor și care sunt parametrii de luat în considerare în interiorul locuinței. Studiul de caz, realizat pe prototipul EFdeN, vine în exemplificarea acestor parametrii și demonstrația aplicării lor cu un consum redus de energie prin soluții inovative precum materialele cu schimbare de fază, fațada ventilată, masivitatea termică, dar și echipamentele de instalații performante. Eficiența soluțiilor structurale și arhitecturale și interacțiunea lor cu sistemele active contribuie la atingerea confortului ocupanților clădirii.
„Trebuie să conștientizăm că România are cel mai vechi stoc de locuințe din UE, conform datelor Eurostat. Avem blocuri de locuințe unde nu s-a efectuat nici un fel de lucrare de reparații în ultimii 20-30 de ani. Majoritatea acestor blocuri au nevoie urgentă de reparații. Tocmai de aceea am decis sa ne implicăm în susținerea acestui Ghid pe care îl considerăm extrem de util”, a declarat Lucian Anghel, președintele BCR Banca pentru Locuințe.
„Asigurarea unui confort interior adecvat este foarte importantă deoarece oamenii petrec circa 85% din timp în interiorul clădirilor. Fie că vorbim de muncă, somn, cumpărături, sală de fitness sau alte activități casnice, clădirile au o influență critică asupra siguranței, sănătății și productivității noastre”, a declarat Ana-Maria Ghiță, Manager General FFdeN.
EFdeN 4C – Centrul de Cercetare al Condițiilor de Confort, a luat naștere în 2015, odată cu finalizarea reconstrucției prototipului de casă solară proiectată și construită de către echipa EFdeN. Peste 400 de studenți au lucrat multidisciplinar, cu sprijinul profesorilor de la Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, pentru a construi o casă solară, 100% electrică, sigură și confortabilă, cu o amprentă de CO2 scăzută, o casă care produce mai multă energie decât consumă și folosește cele mai ecologice materiale. În prezent, aceasta este obiectul programelor de monitorizare și cercetare aplicate și o platforma pentru tineri studenți, masteranzi sau doctoranzi care să își pună în aplicare ideile de cercetare. Rezultatele acestora vor fi puse la dispoziția publicului pentru a fi folosite la îmbunătățirea parametrilor de confort interior în locuințele din România.
Un studiu al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi (WorldGBC) din 2014 arată că:
– Accesul către ferestre cu vedere în exterior:
– Îmbunătățește funcțiile cognitive și memoria cu 10-25%
– În spitale – reduce timpul de spitalizare cu 8,5%
– Lumina naturală
– La locul de munca – crește productivitatea lucrătorilor cu 18%
– La școală – îmbunătățește performanțele elevilor cu 5-14%
– În magazine – cresc vânzările cu 15-40%
– Sistemele cladirii
– Iluminatul artificial corespunzător – crește productivitatea cu 23%
– Ventilarea adecvată – crește productivitatea cu 5-14%
– Controlul individual al temperaturii – crește productivitatea cu 3%
„Cu toate că exista anumite valori pentru parametrii de confort considerați general acceptați, Confortul termic, Calitatea aerului, Confortul acustic și Confortul vizual, parametrii ce se regăsesc în normativele de proiectare a clădirilor, de multe ori acești parametri ce determină confortul ocupanților clădirilor nu sunt luați în calcul”, a declarat Mihai Băiceanu, Coordonator Programe Cercetare EFdeN 4C.
Confortul se definește ca starea de bună dispoziție fizică și mentală, datorată factorilor externi, care pot fi de multiple naturi, însă satisfacția în legătură cu mediul interior este o noțiune subiectivă, ce depinde de fiziologia fiecărei persoane. Se întâlnesc frecvent clădiri deficitare din punct de vedere al unuia sau mai multor categorii de confort: confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic, confortul vizual, în multe cazuri fiind vorba chiar de Sindromul Clădirilor Bolnave.
Conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociația Băncilor pentru Domeniul Locativ din România, 84% dintre cei care au răspuns sondajului au menționat cel puțin o problemă cu locuința, iar 91% au cumpărat cel puțin un produs necesar pentru reparații: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianță, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuința apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe gospodărie.
Cu toate că prețul materialelor de construcție folosite la renovarea caselor este similar cu cel din țările din regiune, salariul brut mediu lunar în țara noastră este de peste șase ori mai mic decât în Austria și de aproape două ori mai mic decât în Slovacia sau Cehia, a precizat Lucian Anghel.
BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL) a decis să sprijine, încă de la sfârșitul anului trecut, activitatea EFdeN 4C – Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort din România, deoarece, conform INS, 34% dintre gospodăriile din mediul rural nu au grup sanitar, iar în cazul locuințelor din mediul urban procentul este de 8,5%, în timp ce 32% nu au baie/duș în interior. Totodată, la nivelul întregii țări circa 16% dintre gospodării se confruntă cu probleme locative grave, cum ar fi deteriorări, igrasie, scurgeri ale rețelelor de apă și canalizare, lumină insuficientă.