Cum văd sindicaliștii creșterea etapizată a salariului minim: O găselniță pentru care Guvernul nu are argumente

Vicepreședintele „Cartel Alfa” Liviu Apostoiu a declarat marți, după Comisia de Dialog Social de la Ministerul Muncii, că o creștere etapizată a salariului minim pe economie nu este agreată de sindicate, fiind considerată o găselniță pe ultima sută de metri, pentru care Guvernul nu are argumente.

Sindicaliștii spun că reprezentanții Guvernului nu au argumente pentru a justifica decizia de majorare a salariului minim în două etape și nici nu sunt deschiși ideii de a majora valoarea acestuia la 850 de lei, chiar și în condițiile în care li s-a explicat că ar aduce avantaje bugetului de stat.

„Guvernul preferă să mențină un salariu minim scăzut și acei angajați să primească ajutoare sociale, dar acest lucru nu ne miră, pentru că cei care fac astfel de propuneri sunt tot cei de dinainte de ’89. Ne întoarcem la ceea ce era valoare a salariului minim și punct de pensie în anii 2008 și 2009”, a spus Liviu Apostoiu, citat de Mediafax.

Vicepreședintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa” a mai spus că o parte a patronatelor a susținut propunerea sindicatelor de majorare la 850 de lei a salariului minim, în timp ce reprezentanții IMM-urilor au fost de acord cu propunerea Guvernului.

Apostoiu a adăugat că sindicatele sunt nemulțumite de felul în care este înțeles dialogul social în România și a atras atenția că un asemenea dialog, în care partenerii sociali sunt doar chemați pentru a fi informați, nu pentru a li se face niște propuneri pe care să le dezbată, nu mai poate continua.

„Nu ni se dau justificări, ci doar ni se comunică cifre și decizii”, a spus liderul sindical.

Întrebat dacă este posibil ca sindicaliștii să înceapă acțiuni de protest din cauza acestui lucru, Apostoiu a spus că fiecare confederație va comunica membrilor săi situația și aceștia vor decide.

În cadrul Comisiei de Dialog Social s-a discutat și despre indexarea punctului de pensie, sindicaliștii considerând că proiectul de modificare a Legii pensiei, inițiat luni de Ministerul Muncii, reglemenează anumite lucruri care erau ambigue.

„Din punctul nostru de vedere este în regulă și, chiar dacă pensiile sunt mici, e tot ce s-a putut face în acest an”, a mai spus Apostoiu.

Președintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, declara, luni, după întâlnirea cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), că sindicaliștii vor susține și la Comisia de Dialog Social creșterea salariului minim la 850 de lei, cu toate că, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică, majorarea ar urma să se facă în două etape, respectiv la 750 de lei începând cu 1 februarie și la 800 de lei din iulie.

Salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungând astfel la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 de lei, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Astfel, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi, începând din 1 februarie, de 750 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei pe oră, se arată în proiectul de act normativ. Nivelul salariului minim garantat în plată se majorează astfel cu 7,14 la sută față de anul 2012.

Începând din 1 iulie, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de 800 de lei lunar, reprezentând 4,74 lei pe oră, nivelul acestuia, după cea de-a doua majorare, fiind cu 14,29 la sută mai mare față de anul 2012.

În nota de fundamentare care însoțește documentul se precizează că de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată vor beneficia 436.361 de persoane din sectorul concurențial, în cazul cuantumului de 750 lei lunar, și 677.267 persoane din sectorul concurențial, în cazul cuantumului de 800 lei lunar.

Ministerul Muncii a propus și modificarea modului de calcul al valorii punctului de pensie, acesta urmând să se majoreze anual cu „100% din rata medie anuală a inflației”, față de „100% din rata inflației” în prezent, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Bogdan Hossu spunea, 9 ianuarie, că sindicaliștii susțin necesitatea majorării salariului minim la 850 de lei deoarece aproximativ două milioane dintre cei 4,3 milioane de salariați plătitori de taxe și impozite beneficiază de asistență socială din partea statului, toți fiind remunerați în zona salariului minim.

Liderul sindical preciza atunci că, din cauza nivelului foarte scăzut al salariului minim, s-a ajuns la o importantă fraudă fiscală, în piața muncii, de aproximativ 15 la sută din PIB.

„Raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar trebui să fie de 60 la sută, sau 50 la sută în condițiile economice actuale. La noi este de aproximativ 32 la sută”, mai spunea Bogdan Hossu.

Sindicaliștii atenționau că după ultima creștere a salariului minim în Bulgaria, România a ajuns să se claseze pe ultimul loc în Uniunea Europeană.