Cum vor fi gestionate și distribuite primele vaccinuri COVID-19 reglementate? Care a fost strategia adoptată în cazul gripei porcine?

Pe măsură ce dezvoltatorii de vaccinuri de vârf continuă să colecteze date pentru faza a 3-a în calitate de candidați pentru vaccinul Covid-19, concentrarea începe să se transfere de la eficacitatea și siguranța clinică la prioritizarea și distribuirea vaccinului. Cu până la 150 de vaccinuri în curs de dezvoltare – aproape 40 în studiile clinice în stadiu târziu – ar putea veni până la sfârșitul acestui an, deși majoritatea experților consideră că 2021 este mai probabil. Companiile farmaceutice și oficialii din domeniul sănătății se vor confrunta cu un set complet nou de obstacole în efortul lor de a efectua fotografiile pe scară largă în jurul lume. Pregătirile pentru vaccinarea celor 7,8 miliarde de oameni ai planetei sunt deja în curs.

Gian Gandhi, specialist în aprovizionare la Unicef: ”Viteza mobilizării planificate de grupurile globale de sănătate și de guverne sunt fără precedent”

Transport și depozitare

Transportul vaccinurilor de la fabricile de producție către oriunde este nevoie ar fi o întreprindere uriașă. Potrivit unei estimări, regimurile aerodinamice pentru a proteja populația lumii ar necesita spațiu în aproximativ 8.000 de avioane de marfă. Viteza mobilizării planificate de grupurile globale de sănătate și de guverne sunt fără precedent, potrivit lui Gian Gandhi, specialist în aprovizionare la Unicef, care coordonează eforturile de distribuție, inclusiv achiziționarea în avans a sutelor de milioane de seringi. Complicând lucrurile, vaccinurile trebuie refrigerate atunci când sunt transportate și depozitate.

Cum vor fi gestionate și distribuite primele vaccinuri COVID-19 reglementate?

Într-un interviu cu Contagion,  Lorne Clancey, director senior pentru soluții de monitorizare a temperaturii și a mediului la CenTrak, a discutat despre un criteriu interesant din strategiile de vaccinare COVID-19: temperaturile de depozitare necesare pentru candidații principali.

„Unii vor avea nevoie de temperaturi scăzute  – temperaturi foarte scăzute, de fapt, aproximativ minus-80 (Fahrenheit)”, a spus el. „Trebuie păstrate la această temperatură pentru a oferi puterea necesară de inoculare pe care trebuie să o furnizeze”.

Vaccinurile promițătoare, inclusiv cvartetul de candidați pe bază de mARN de la Pfizer și BioNTech, ar necesita utilizarea gheții uscate pentru depozitare și transport, precum și unități ultra-scăzute care consumă spațiu și energie în spitale și cabinete medicale.

Mai mult se bazează pe capacitatea comunității științifice de a satisface aceste nevoi specifice decât se discută în raport cu datele clinice ale vaccinurilor în sine.

„Dacă vaccinul este compromis din cauza temperaturii, nu va oferi rezultatul anticipat și asta ar însemna, în principiu, că pacientul va trebui să se întoarcă și să fie trimis din nou”, a spus Clancey.

Finanțarea

Covax – condus de Gavi, Coaliția pentru Inovații în Pregătirea Epidemiei și Organizația Mondială a Sănătății – își propune să se asigure că vaccinurile sunt distribuite în mod echitabil în întreaga lume. Tările vor trebui să finanțeze rețelele de distribuție

Nu se așteaptă ca țările bogate să aibă probleme în găsirea banilor pentru a cumpăra vaccinuri: multe au încheiat deja oferte pentru a le cumpăra pe cele care se extind. Riscul pentru țările sărace este că țările bogate vor monopoliza aprovizionarea cu vaccinuri, așa cum au făcut-o în pandemia de gripă porcină din 2009. Un program numit Covax – condus de Gavi, Coaliția pentru Inovații în Pregătirea Epidemiei și Organizația Mondială a Sănătății – își propune să se asigure că vaccinurile sunt distribuite în mod echitabil în întreaga lume, țările bogate și sărace primind provizii în același timp. Programul său de finanțare a vaccinurilor pentru țările în curs de dezvoltare a strâns 700 milioane USD dintr-un obiectiv de 2 miliarde USD pentru 2020. În afară de achiziționarea vaccinurilor, țările vor trebui să finanțeze rețelele de distribuție. Oficialii americani spun că este nevoie de aproximativ 6 miliarde de dolari în bani suplimentari pentru a ajuta statele să se pregătească pentru o lansare acolo, de exemplu. Cu toate acestea, este probabil ca cheltuielile campaniei de vaccinare să palească în comparație cu costul pandemiei: aproximativ 375 miliarde de dolari pe lună la nivel global.

Preocupările legate de securitate

Pe fondul așteptărilor privind cererea uriașă și oferta limitată, există îngrijorarea că vaccinurile ar putea fi deviate ilegal. Potrivit Unicef, sunt luate în considerare noi ambalaje și tehnologii, inclusiv coduri de bare pentru urmărirea dozelor în tranzit. Organizațiile criminale din SUA au încercat deja să facă contrabandă cu produse Covid frauduloase, etichetate greșit și neautorizate, inclusiv echipamente de protecție personală și truse de testare. Miza ar fi și mai mare cu vaccinurile.

Țările pot accesa un vaccin producându-l singuri sau cumpărându-l din străinătate. SUA își propune să producă 300 de milioane de doze până la sfârșitul anului viitor prin intermediul operației Warp Speed, în timp ce Marea Britanie își instalează propria producție prin intermediul noului centru de fabricație și inovare a vaccinurilor, care va putea produce suficiente doze pentru întreaga țară în șase luni.

Politica optimă- Cazul gripei porcine

Cea mai bună strategie a fost concentrarea asupra celor mai vulnerabili, dacă vaccinul a fost oarecum eficient

Un studiu de modelare publicat în 2009 a analizat strategiile de vaccinare împotriva gripei și a concluzionat că politica optimă – luând în considerare diferite măsuri, inclusiv decese și costuri economice – depindea, bine, de multe lucruri. Dacă vaccinul a fost oarecum eficient, imunizarea doar în jur de 50% dintre cei vaccinați, atunci cea mai bună strategie a fost concentrarea asupra celor mai vulnerabili. Cu o eficacitate scăzută a vaccinului, chiar și vaccinarea majorității populației nu ar împiedica răspândirea virală continuă, astfel încât cei vulnerabili aveau nevoie de protecție directă.

Cea mai bună strategie ar viza vaccinările nu la cei mai vulnerabili, ci la cei mai susceptibili de a răspândi virusul, dacă un vaccin a fost foarte eficient

În schimb, dacă un vaccin a fost foarte eficient, imunizând o proporție mai mare dintre cei vaccinați, atunci cea mai bună strategie ar viza vaccinările nu la cei mai vulnerabili, ci la cei mai susceptibili de a răspândi virusul: tineri sănătoși, inclusiv copii, care tind să fii mai activ social. Eficacitatea ridicată a vaccinului face posibilă reducerea semnificativă a răspândirii virale, făcând astfel cei mai vulnerabili – chiar neprotejați – mult mai puțin probabil să fie expuși la virus.

De asemenea, a contat în cadrul studiului câte doze de vaccin erau disponibile. Cu câteva doze disponibile, cel mai bine este să vaccinați pe cei mai vulnerabili. Dacă erau suficiente doze pentru a vaccina o fracțiune decentă a populației, atunci țintirea răspânditorilor era o idee mai bună, deoarece nivelul de imunitate atins ar putea elimina răspândirea virală, deși fracția necesară depindea de cât de ușor poate fi transmis virusul.

Acest studiu a fost pentru gripa porcină, nu pentru noul coronavirus, astfel încât concluziile sale pot fi doar sugestive. Chiar și așa, a făcut comparații folosind date atât din epidemiile de gripă din 1918, cât și din 1957, dintre care ultima era mai asemănătoare coronavirusului, cu decese puternic înclinate către persoanele în vârstă. În acest caz, cercetătorii au descoperit că cea mai bună strategie a vizat cei mai vulnerabili, dar a alocat și vaccinurile persoanelor mai tinere și copiilor pentru a reduce transmiterea virală.

Cu toate acestea, alte studii sugerează, de asemenea, că oprirea transmiterii virale ar trebui, probabil, să facă parte din orice distribuție de vaccin. De exemplu, fizicienii din Germania au susținut recent, folosind un model statistic, că concentrarea eforturilor de vaccinare în punctele fierbinți actuale – orașe specifice, de exemplu – ar putea fi extrem de benefică. Dacă datele de testare bune ar fi disponibile și utilizate pentru a viza vaccinările în locurile în care virusul se răspândește rapid, estimează că numărul total de decese într-un focar epidemic ar putea fi redus aproximativ la jumătate. Acesta este doar un model matematic, desigur. Dar face un punct foarte asemănător cu studiul anterior asupra gripei: oprirea transmiterii contează foarte mult, fie că se concentrează vaccinările pe locațiile fizice ale răspândirii îmbunătățite sau pe anumite grupuri sociale.

În Regatul Unit, vârstnicii au prioritate.Guvernul își propune să vaccineze aproximativ 30 de milioane de oameni

Președinte al grupului de lucru pentru vaccinuri: ”Publicul a fost înșelat”

Mai puțin de jumătate dintre britanici vor primi un vaccin Covid, vârstnicii fiind prioritatea maximă – a avertizat un consilier de top.

Kate Bingham, care a fost numită în funcția de președinte al grupului de lucru pentru vaccinuri în luna mai, a susținut că publicul a fost „înșelat” în ceea ce privește disponibilitatea unui vaccin.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, ea a spus că guvernul „trebuie să vaccineze pe toți cei cu risc”.

Ea a spus: „Oamenii continuă să vorbească despre „timpul de vaccinare a întregii populații ”, dar acest lucru este greșit.

„Nu va exista vaccinarea persoanelor cu vârsta sub 18 ani. Este un vaccin destinat adulților, pentru persoanele cu vârsta peste 50 de ani, care se concentrează asupra lucrătorilor din domeniul sănătății și a lucrătorilor din case de îngrijire și a celor vulnerabili.”

Vorbind ieri, prim-ministrul Boris Johnson a spus că prioritatea este să lupte în continuare împotriva virusului.
În weekend, guvernul a recunoscut că problemele tehnice ale programului NHS Test & Trace au însemnat că mii de oameni nu au fost informați că au fost expuși virusului.

Experții au avertizat anterior că un vaccin împotriva virusului nu va fi o „soluție rapidă” la Covid-19.

Bingham a adăugat că guvernul își propune să vaccineze aproximativ 30 de milioane de oameni.

Populația Regatului Unit se ridică în prezent la aproximativ 67 de milioane.

Ea a adăugat că programul de vaccinare va fi destinat celor „cu cel mai mare risc”.

Nelu Tătaru a spus când ar putea să ajungă primele doze de vaccin în România

„Sunt șapte firme în acest moment care lucrează la vaccin. Printre ele se află Oxford, AstraZeneca și Sanofi. Ei sunt cei mai avansați. La nivelul Comunității Europene sunt contracte făcute cu două din aceste șapte firme care și-au prezentat serviciile”, a spus la Digi24 Nelu Tătaru.

În decembrie-ianuarie, prima tranșă de 30 de milioane de doze la nivelul Comunității Europene

„S-ar putea în decembrie, ianuarie să avem prima tranșă de 30 de milioane de doze la nivelul Comunității Europene. Noi beneficiem de acel 4%, adică 1.290.000 de doze pe care să le dăm la grupele de risc și în general la persoanele expuse, cum este personalul medical”, a adăugat ministrul Sănătății.