Prima pagină » Știri » „Cumințenia pământului”, expusă la Muzeul BNR

„Cumințenia pământului”, expusă la Muzeul BNR

Guvernul României și Ministerul Culturii au anunțat vineri transferul operei lui Constantin Brâncuși "Cumințenia pământului" la Muzeul Băncii Naționale a României pentru a fi mai accesibilă publicului larg, potrivit unui comunicat al Guvernului remis MEDIAFAX.

Opera marelui sculptor va putea fi admirată în perioada 16 iunie – 8 iulie, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00-18:00, iar din data de 11 iulie, „Cumințenia pământului” va putea fi văzută conform programului normal de vizitare a muzeului, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României.

Operațiunea a fost realizată în cadrul campaniei de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei de către statul român, iar OMNIASIG acoperă costul poliței de asigurare pentru protejarea lucrării până la încheierea campaniei, a anunțat Guvernul României.

Opera lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia pământului”, a fost transferată în cursul zilei de vineri, 10 iunie, de la Muzeul Cotroceni la Muzeul BNR, în urma deciziei luate de Ministerul Culturii și Guvernul României, împreună cu proprietarii operei de artă, astfel încât sculptură să fie mai accesibilă publicului. Vizitarea operei se va putea face gratuit începând cu data de 16 iunie.

Campania pentru „Cumințenia pământului” reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte naționale menite să protejeze și să salveze patrimoniul național, dar și să întărească solidaritatea dintre stat și societate, potrivit comunicatului de presă.

Achiziția operei se poate face printr-un efort conjugat al statului român și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice până pe 30 septembrie.

„Este un fapt firesc să găzduim în Muzeul Băncii Naționale în perioada campaniei de subscripție națională această operă a lui Brâncuși pe care o percepem ca parte a tezaurului României. Acest spațiu, încărcat nu numai cu istorie, dar și cu valori culturale inestimabile este, într-adevăr, locul cel mai potrivit pentru «Cumințenia pământului». Îi așteptăm pe toți iubitorii de artă și de istorie să profite de această ocazie unică și să-i aducă, astfel, un omagiu marelui nostru sculptor”, a afirmat Olga Voinea, șef serviciu la Muzeul BNR.

„Atașamentul nostru față de valorile românești, corelat cu capacitatea noastră de asigurări personalizate, indiferent de obiectul asigurat, de la mașini, clădiri, până la afaceri și opere de artă, ne-au determinat să ne implicăm în campania pentru «Cumințenia pământului» și să susținem costurile pentru asigurarea operei”, a susținut Mihai Tecău, Președinte Directorat OMNIASIG Vienna Insurance Group, adăugând: „Evaluarea și asigurarea unei astfel de lucrări de artă reprezintă o operațiune complexă, nu se întâmplă în fiecare zi să-l asiguri pe Brâncuși și o facem cu emoție și responsabilitate”.

„Campania pentru achiziționarea operei «Cumințenia pământului» de Constantin Brâncuși este și un demers de natură educațională. Campania de strângere de fonduri va antrena o conștientizare atât la nivelul instituțiilor publice de cultură, cât și la nivelul societății civile în ceea ce privește rolul artei și al artistului în societate. Campania va aduce un subiect înalt cultural pe agenda opiniei publice, iar Brâncuși și opera lui vor fi subiect de dezbatere publică, ceea ce este atât de necesar în societatea de astăzi. Va fi pus în lumină, pe agenda publică, un subiect de natură culturală, simbolică și identitară. Asumarea responsabilității acestei campanii este un act de curaj în guvernanță. Este o campanie care asumă o serie de riscuri și de responsabilități simbolice”, a declarat Corina Șuteu, Ministrul Culturii.

Campania a reușit să stârnească interesul unui număr impresionant de români. Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică sunt Doina Lemny, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, François Saint-Paul – ambasadorul Franței, Oana Manea, Alexandru Dedu.

De asemenea, în spotul publicitar își declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv și Virgil Stănescu.

Guvernul amintește că donațiile se pot face direct, prin intermediul site-ului campaniei www.brancusiealmeu.ro; prin intermediul retailer-ului online eMag; prin transfer bancar sau prin depunere de numerar într-unul din conturile deschise pe numele Ministerului Culturii.

Până în prezent, donațiile făcute în cadrul subscripției publice au depășit 138.000 de euro.

„Cumințenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907 și aparține patrimoniului cultural național, în categoria Tezaur.

Opera are un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani, în 2012, și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura e realizată în calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, Brâncuși ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières. Opera este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

„Cumințenia Pământului”, ultima pe care statul român o mai poate recupera, este expusă, începând cu 11 iunie, la Muzeul Băncii Naționale a României, putând fi vizitată gratuit din16 iunie.

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Ansamblul sculptural „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuși din România. Cele patru componente sculpturale — „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit” — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1.275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938.

 

Citește și