Curtea Constituțională a admis sesizarea lui Iohannis pe modificarea OUG privind pescuitul și acvacultura

CCR a admis, miercuri, sesizarea lui Klaus Iohannis pe Legea de aprobare a OUG 85/2016 pentru modificarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, care a fost declarată neconsituțională de instituție anul trecut, președintele arătând că nu a fost pusă în acord cu decizia Curții.

Pe 5 aprilie președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această lege adoptată de Parlament.

„Potrivit fișei parcursului legislativ al Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, la data de 29 iunie 2018, proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru reexaminare cu nr. L635, fiind transmis ulterior Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, care au hotărât să adopte raport comun de admitere, fără amendamente, în forma trimisă inițial la promulgare. La data de 15 octombrie 2018, Senatul a adoptat această lege ca lege organică, însușindu-și astfel textele care au fost adăugate de Camera Deputaților în prima formă adoptată de aceasta în calitate de Cameră decizională și care nu fuseseră inițial dezbătute de Senat. La data de 20 martie 2019, Camera Deputaților a adoptat legea în aceeași formă cu cea a Senatului. În opinia noastră, legea supusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor art. 147 alin. (2) și (4) din Legea fundamentală, întrucât aceasta a fost adoptată, în procedura reexaminării, cu ignorarea Deciziei nr. 312/2018 și a jurisprudenței constante a Curții Constituționale în ipoteza constatării neconstituționalității în ansamblu a unei legi”, arată un comunicat emis de Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis argumentează că o lege care este declarată neconsituțională în ansamblul său nu mai poate fi adoptată de către Parlament iar întregul proces legislativ trebuie reluat.

„Aplicând acest text la situația în care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi în ansamblul său, și nu doar a unor dispoziții din aceasta, instanța constituțională a stabilit, pe cale jurisprudențială, faptul că «pronunțarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări». Totodată, în considerarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, care stabilesc că «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării», instanța constituțională a reținut: «competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale». Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituțională a admis o sesizare de neconstituționalitate cu privire la o lege în ansamblul său presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevăzut de Constituție și de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. (Decizia nr. 308/2012, Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 619/2016 sau Decizia nr. 432/2018)”, mai arată sursa citată.

CCR a admis, în 9 mai 2018, excepția de neconstituționalitate, sesizată de președintele Klaus Iohannis, în cazul Legii de aprobare a OUG nr.85/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Curtea a constatat că întreaga problematică a privatizării societăților cu profil piscicol și a amenajărilor piscicole pe care Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură le are în portofoliu ține de regimul juridic general al proprietății, de domeniul legii organice, iar condițiile administrării, concesionării sau închirierii bunurilor proprietate publică trebuie stabilite prin lege organică.

„Prin urmare, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura ar fi trebuit să fie adoptată și votată ca lege organică, potrivit art.73 alin.(3) lit.m) și art.136 alin.(4), precum și art.76 alin.(1) din Constituție” se arată în decizia CCR.

Deoarece dispozițiile art.I pct.17 din legea criticată modifică limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracțiunile din domeniul piscicol, Curtea a constatat că acestea au un caracter organic și, în consecință, legea supusă controlului de constituționalitate trebuia votată și adoptată ca lege organică.

„De asemenea, având în vedere că forma adoptată de Camera Deputaților modifică substanțial configurația inițiativei legislative și a formei adoptate de Senat, Curtea a constatat că au fost încălcate și dispozițiile art.75 coroborat cu art.61 alin.(2) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale”, se mai arată în decizia CCR.