Curtea Constituțională a decis că ordonanța privind taxa clawback este parțial neconstituțională

Curtea Constituțională (CC) a stabilit, marți, că Ordonanța de Urgență a Guvernului 77/2011 privind taxa clawback este parțial neconstituțională, întrucât se aplică o dublă impozitare pe medicamente.

CC a admis în parte sesizarea de neconstituționalitate a OUG 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății – Taxa de clawback, respectiv faptul că includerea TVA în baza de impozitare a taxei clawback este nelegală.

Astfel, Curtea a admis sesizarea societății Labormed Pharma București, care a contestat, în instanța de contencios administrativ, taxa impusă de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, acțiune ce a ajuns pe masa judecătorilor constituționali.

Decizia de marți a CC este general obligatorie, aceasta urmând a fi motivată și publicată în Monitorul Oficial.

La jumătatea lunii ianuarie, producătorii români de medicamente avertizau că, în cazul menținerii formulei actuale a taxei, nu vor mai putea efectua investiții în producție.

„Noi vrem în clipa de față ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terți, taxa actuală este plătită și pentru distribuitori și pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată și plata clawback, nu putem plăti în avans și să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dragoș Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy și președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Companiile din Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și cele ale Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrăgeau atenția, în mai 2012, că vor retrage medicamentele compensate și gratuite de pe liste dacă Guvernul nu va revizui taxa clawback, considerată nesustenabilă.

„Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul I al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forța industria de medicamente să finanțeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienților și al economiei românești. Producătorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, ei neputând achita obligația de plată la data scadentă riscând astfel sancțiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligațiile de plată aferente trimestrului I 2012 să fie anulate”, afirma atunci președintele APMGR, Dragoș Damian.

La rândul său, președintele ARPIM, Regis Lhomme, spunea că rezolvarea problemei legată de taxa clawback stă în mâna Guvernului, companiile neputând suporta sumele cerute. „Deși Ministerul Sănătății a înțeles situația critică cauzată de principiile greșite ale taxei clawback, nu s-a găsit încă o soluție pentru rezolvarea acestei probleme. În acest moment, este de datoria noastră să semnalăm iminența unei crize fără precedent și este responsabilitatea statului de a rezolva această criză generată și agravată pe parcursul ultimilor ani. Producătorii internaționali doresc să sprijine și pe viitor Guvernul pentru menținerea medicamentelor pe piață, însă cer soluții de acoperire a deficitului bugetar al fondului de sănătate și o schimbare radicală a principiilor taxei de clawback, astfel încât ea să reprezinte un element de control echitabil al pieței, și nu unul de blocare a acesteia. Condițiile actuale ale taxei clawback elimină orice garanție că membrii noștri își vor putea menține activitatea la același nivel de implicare în România. Credem că dacă vom fi auziți cel puțin acum, în al doisprezecelea ceas, lucrurile se mai pot îndrepta”, explica Lhomme.

Plata acestei taxe, mai spuneau cei de la ARPIM și APMGR, ar obliga companiile farmaceutice să restrângă producția sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate și să își reducă personalul, pentru limitarea costurilor.

Companiile avertizau că există și riscul intrării în insolvență a unor producători locali de medicamente sau retragerea de pe piața locală a unor producători internaționali.

Neplata acestei taxe de către un producător va aduce cu sine, conform legii, eliminarea tuturor medicamentelor acelui producător din lista de medicamente compensate și gratuite. „Toate acestea vor avea efecte negative în special pentru pacienți, care vor fi obligați fie să recurgă la alte scheme de tratament, fie să își cumpere din banii proprii medicamentele de pe alte piețe europene unde acestea sunt disponibile”, a explicat Sorin Popescu, coordonator grup comunicare ARPIM.

Potrivit producătorilor, cauzele principale ale acestei suprataxe excesive de aproape 35% pe suma rambursată sunt: evaluarea greșită în bugetul de medicamente a consumului real de medicamente în 2011 (5,7 miliarde lei, față de un consum real de 6,8 miliarde lei); impunerea unei formule de calcul a taxei care nu are echivalent în Uniunea Europeană privind acoperirea integrală a deficitului, includerea în baza de calcul a TVA, precum și a adaosurilor distribuitorilor și farmaciilor; utilizarea în baza de calcul a unor date eronate furnizate de CNAS.

Companiile membre ARPIM și APMGR propuneau guvernului considerarea prețului de producție ca bază de calcul, eliminându-se din aceasta adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor, precum și TVA. Ei mai cer calcularea taxei în raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate în anul precedent, asigurarea transparenței datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei și auditarea felului în care acestea se obțin, precum și plata taxei după încasarea banilor datorați de statul român producătorilor de medicamente.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toți producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% și 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.