Judecătorii constituționali au luat în discuție două sesizări privind Legea votului prin corespondență, una înaintată de 30 de senatori și o alta formulată de 50 de deputați.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a respins sesizările de neconstituționalitate formulate în cazul Legii privind votul prin corespondență, de modificare și completare a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, iar argumentațiile reținute în motivarea soluției vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
Legea a fost adoptată în 28 octombrie de Camera Deputaților, forul decizional. Pe 19 septembrie, și Senatul a adoptat proiectul de lege.
În 3 noiembrie, ALDE a anunțat că grupul său parlamentar de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR și PSD, respectiv, un senator independent au depus la Curtea Constituțională o contestație la legea votului prin corespondență.
Camera Deputaților a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.
Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondență se aplica și pentru alegerile prezidențiale și europarlamentare, dar reprezetanții PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidențial.
„Pentru prezindențiale sunt niște particularități și mai avem până în 2019, este un proiect-pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondență va fi aplicat la parlamentare”, a explicat președintele Comisiei, Gabriel Vlase (PSD), eliminarea din proiectul votului prin corespondență a aplicării lui în alegerile prezidențiale și europarlamentare, rămânând doar pentru alegerile parlamentare.
Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, și eliminarea din proiect a posibilității înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondență, deputatul PNL Mihai Voicu criticând eliminarea și arătând că „înregistrarea online este marele hatâr, este esența proiectului”.
Membrii comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancțiunea legii penale și că exercitarea votului prin corespodență este personală, iar exercitarea votului prin corespondență în numele altei persoane va fi interzisă sub sancțiunea legii penale.
ALDE consideră că, prin această modificare a legislației electorale, „sunt încălcate principii prevăzute în Constituția României”.
„În primul rând caracterul direct al votului. Textul Constituției atribuie în mod imperativ votului un caracter direct, ceea ce înseamnă, în intenția constituantului, prezența efectivă a cetățeanului în fața urnelor în vederea exercitării dreptului la vot fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse”, se arăta într-un comunicat de presă al ALDE.
„În al doilea rând, «votul prin corespondență», așa cum este prevăzut de către inițiatori pentru cetățenii români domiciliați în afara teritoriului național, instituie în drept și în fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetățeni, ceea ce este explicit interzis de Art.16 (1) din Constituție, care prevede că «cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări»”, preciza sursa citată.
ALDE mai spunea că „a atras atenția în repetate rânduri asupra faptului că formula votului prin corespondență este birocratică, greoaie și în loc să înlesnească votul românilor din străinătate, are efectul contrar” și că, în plus, „ridică mari probleme privind posibila fraudare”.
„Acestea sunt argumente care se adaugă considerațiilor de ordin constituțional ridicate prin această contestație”, precizează ALDE.
„ALDE a depus amendamente pentru renunțarea la votul prin corespondență și trecerea la votul direct, după un model similar cu cel folosit de Germania si Franța. Din păcate, aceste amendamente nu au fost luate în considerare, ceea ce ne-a dus la inițiativa de astăzi”, se mai arăta în comunicat.
Și liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunța atunci că Legea votului prin corespondență va fi atacată la Curtea Constituțională. UDMR a acuzat că forma adoptată de Senat nu garantează secretul votului prevăzut de Constituție.