Curtea Constituțională: Procedura de verificare a semnăturilor la BEC, o formalitate care anulează scopul reglementării
„Pornind de la aceste premise normative și având în vedere că una dintre cerințele prevăzute de lege care trebuie verificată de Biroul Electoral Central în vederea emiterii deciziei corespunzătoare este cea referitoare la lista susținătorilor, listă care trebuie să respecte anumite condiții de fond (trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura alegătorilor care susțin candidatura, declarația pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor) și condiții de formă (lista se depune într-un singur exemplar original), Curtea constată că procedura de verificare, sub aspectul termenelor în care se desfășoară, nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul reglementării”, arată Curtea Constituțională.
Instituția mai transmite că atât CCR cât și Biroul Electoral Central îndeplinesc un rol formal în ceea ce privește verificarea dosarelor de candidați la alegeri, „nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv și real cu privire la toate aspectele supuse verificării”.
Astfel, judecătorii CCR apreciază că legiuitorul trebuie să reconsidere prevederile Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, „astfel încât să asigure autorităților publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Președintelui României, termenele și instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul și exigențele impuse de lege”.
De asemenea, judecătorii CCR au constatat că articolul care prevede sancțiunea falsului în declarații din legea privind alegerea Președintelui României nu este corelat cu prevederea corespunzătoare din Codul Penal.
„Curtea observă o deficiență a normei cuprinse art.27 alin.(3) teza întâi din Legea nr.370/2004 care face trimitere, în ceea ce privește sancțiunea penală, la art.292 din Codul penal. Dacă la data adoptării Legii nr.370/2004, Codul penal în vigoare prevedea la art.292 infracțiunea de fals în declarații, începând cu data de 1 februarie 2014, noul Cod penal reglementează la art.292 infracțiunea de cumpărare de influență, falsul în declarații regăsindu-se, în prezent, la art.326. Curtea remarcă că legiuitorul a operat modificări asupra Legii nr.370/2004 ulterior intrării în vigoare a noului Cod penal, completând chiar art.27 cu un nou aliniat, alin.(31), dar a omis să coreleze dispozițiile legale ale art.27 alin.(1)”, arată sursa citată.
CCR mai transmite că procedura de înregistrare a candidaturilor se desfășoară prea repede, legea stabilind termene foarte scurte, calculate pe ore/zile.
„Procedura de înregistrare a candidaturilor se desfășoară cu celeritate, legea stabilind termene foarte scurte, calculate pe ore/zile. Astfel, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, Biroul Electoral Central are la dispoziție un termen de maxim 48 de ore, iar pentru soluționarea contestațiilor, care se pot formula în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de 48 de ore în care Biroul Electoral Central are obligația de a emite decizia de înregistrare sau de respingere a înregistrării candidaturii, Curtea Constituțională are un termen de 2 zile pentru a se pronunța în mod definitiv asupra cauzei”, arată deciziile Curții.
Biroul Electoral Central a validat 14 candidaturi la alegerile prezidențiale.
Pe 12 octombrie începe campania electorală. Alegerile prezidențiale au loc pe 10 noiembrie, urmând ca al doilea tur să fie organizat pe 24 noiembrie. În Diaspora, primul tur de scrutin are loc în perioada 8-10 noiembrie.