Curtea Constituțională respinge SUPERIMUNITATEA PARLAMENTARILOR. Modificările la Codul Penal, neconstituționale

Curtea Constituțională a decis în unanimitate că modificările aduse Codului Penal în decembrie de Camera Deputaților sunt neconstituționale. Decizia vine în urma unor sesizări transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de 50 de parlamentari PDL . Este vorba de trei modificări ale legii penale prin care parlamentarii primeau o superimunitate față de achetele penale și dezincriminarea conflictului de interese, precum și despre reducerea sau eliminarea unor pedepse pentru infracțiunile care produc prejudicii bănești. 96 de judecători de la Curtea Supremă au sesizat CCR explicând faptul că modificarea Codului Penal este neconstituțională.

Judecătorii CCR au decis că articolul care îi scoate pe demnitari din categoria funcționarilor publici încalcă articolele din Constituție privind statul de drept, egalitatea în drepturi a cetățenilor și obligația statului român de a îndeplini cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale.

De asemenea, judecătorii CCR au mai decis că articolul unic care modifică Codul Penal în sensul de a-i scoate pe funcționarii publici din sfera infracțiunii de conflict de interese încalcă articolele din Constituție privind statul de drept, respectarea legilor, principiul egalității în drepturi, precum și cel privind obligația României de a respecta obligațiile din tratatele internaționale la care este parte.

SPORT Începe Turneul Celor Patru Trambuline. CARE e programul competiției

16:00

ECONOMIE Prețurile la benzină și motorina cresc din 1 ianuarie. Cu cât se scumpește un plin

15:56

Judecătorii CCR au respins și modificarea articolelor din Codul Penal prin care erau reduse sau eliminate pedepsele pentru infracțiunile care produc prejudicii evaluabile în bani, constatând că acestea încalcă articolele din Constituție privind statul de drept, obligația respectării Constituției și a legilor în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea normelor, accesul liber la justiție și caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Parlamentarii au votat la finalul anului trecut două proiecte de lege pentru modificarea Codului Penal. Una dintre modificări prevede o superimunitate a senatorilor și deputaților, aceștia nemaiputând fi anchetați de DNA. O altă modificare a Codul Penal are însă efecte și mai mari, conflictul de interese fiind dezincriminat. Codul Penal a fost modificat în așa fel, încât un parlamentar care a comis infracțiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influență, nu va mai fi anchetat de DNA.

Președintele CCR: Există o lege a funcționarilor publici, Codul Penal are o altă viziune. O să deslușim asta

Președintele CC, Augustin Zegrean, a declarat miercuri, înaintea discutării sesizărilor privind modificările aduse Codului Penal, că situația funcționarilor publici este reglementată într-o lege, dar Codul Penal are o altă viziune asupra acestei categorii, precizând: „O să deslușim asta”.

Întrebat, la intrarea în sediul Curții Cosntituționale, dacă parlamentarii sunt diferiți de alți funcționari publici, președintele CC Augustin Zegrean a răspuns: „Aici este, până la urmă, un joc de cuvinte. Ei spun că nu sunt funcționari publici, nu aceasta este tema aici în discuția asta. Problema este că situația funcționarilor publici este reglementată într-o lege a funcționarilor publici – vorbim de 188 -, dar aici este vorba de funcționari publici în general. Codul Penal are o altă viziune asupra funcționarilor publici. O să deslușim asta”.

Întrebat dacă cei care dau banii înapoi după ce fac abuz în serviciu ar trebuui să fie scutiți de pedeapsă, Zegrean a spus: „După ei, da”.

Augustin Zegrean a mai spus că ședința de miercuri a CC va dura mult, nefiind exclusă nici varianta unei posibile amânări a soluționării sesizărilor privind modificările aduse Codului Penal.

Amendamentul care dă liber la furat din banul public

Modificarea cu efectele cele mai dezastruoase, aprobată de deputați, a fost aceea prin care conflictul de interese este dezincriminat. Deputații au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleșii locali – primari, consilieri sau șefi de Consilii Județene -, dar și miniștrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcția lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor.

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligați să dea nicio explicație, pentru că au fost excluși din categoriile care intră sub incidența conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.