Fostul realizator TV Șerban Huidu, care a produs un accident în care au murit trei persoane, este la prima abatere, are un potențial ridicat de „reconsiderare” a conduitei și regretă comiterea faptei, astfel încât închisoarea cu executare ar fi „o măsură excesivă”, potrivit Curții de Apel Brașov.
Șerban Huidu a fost condamnat de Judecătoria Brașov, în 29 iunie 2012, la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă. Sentința a fost atacată cu recurs, iar, în 7 februarie 2013, Curtea de Apel Brașov a majorat pedeapsa, la patru ani de închisoare cu suspendare.
În motivarea sentinței, judecătorii Curții de Apel au precizat că „la individualizarea pedepsei aplicate, instanța de fond (Judecătoria Brașov – n.r.) a apreciat greșit asupra gradului de pericol social concret al infracțiunii comise și a acordat o pondere mult prea însemnată faptului că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, că a recunoscut fapta și că se bucură de o bună reputație”.
Magistrații au decis că pentru „reeducarea inculpatului” este necesară majorarea pedepsei de la doi ani și șase luni la patru ani de închisoare.
„Așa fiind, coroborând circumstanțele reale și personale incidente în speță, analizate în cele ce preced, se constată că pedeapsa aleasă de prima instanță este inaptă să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este prevăzut prin dispozițiile art. 52 Cod penal, pentru reeducarea inculpatului fiind necesară majorarea acesteia la patru ani închisoare, cuantumul fiind situat între limitele reduse prin efectul dispozițiilor art. 320 1 alin. 7 Cod procedură penală ( de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni închisoare)”, se arată în motivare.
În motivarea Curții de Apel Brașov se mai arată că executarea unei pedepse în regim privativ de libertate, solicitată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov și de către familiile victimelor accidentului provocat de Huidu, „apare ca o măsură excesivă față de circumstanțele personale ale inculpatului”.
„Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, să se adapteze normelor de conviețuire socială înțelese în sens larg. Or, analizând sub acest aspect cauza dedusă judecății, Curtea nu poate să nu observe faptul că inculpatul este la prima confruntare cu rigorile legii penale, că este o persoană bine integrată social, instruită și cu un potențial ridicat de reconsiderare a conduitei sale; toate aceste împrejurări coroborate cu recunoașterea și regretul comiterii faptei, cu conduita procesuală adoptată determină instanța de recurs să constate că nu se impune executarea pedepsei prin detenție efectivă, modalitatea neprivativă de libertate fiind cea mai potrivită pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal”, se mai arată în motivarea sentinței Curții de Apel Brașov.
De asemenea, conform sentinței, Șerban Huidu este obligat ca, pe durata termenului de încercare de șase ani, să se supună mai multor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, conform programului stabilit de acesta; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
De asemenea, pe durata termenului de încarcerare, lui Huidu îi este interzis să conducă vreun vehicul. În cazul săvârșitii unei alte infracțiuni, va fi revocată măsura suspendării pedepsei.
În plus, instanța a dispus prelevarea probelor biologice de la Șerban Huidu în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare (SNDGJ), după rămânerea definitivă a condamnării.
Introducerea în baza de date SNDGJ este de natură să servească pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism, potrivit motivării sentinței.
În mai 2012, Șerban Huidu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, în urma accidentului soldat cu trei morți produs în octombrie 2011 zona localității Timișul de Sus din județul Brașov.
În urma accidentului provocat de Huidu și-au pierdut viața Ioan Garbis, Magda Drăghici și Ștefan Lungu Balog, cei trei fiind colegi la o firmă din Brașov. În 16 octombrie 2011, ei se îndreptau cu un autoturism Dacia spre Aeroportul Otopeni. Șerban Huidu circula dinspre Capitală spre Brașov, iar la ieșirea din localitatea Timișul de Sus, într-o zonă în care sunt curbe, a intrat cu mașina pe contrasens și a izbit autoturismul Dacia în care se aflau cele trei persoane. Huidu se afla în mașină împreună cu soția sa, cu cei doi copii în vârstă de doi și patru ani și cu bona acestora.