„Admite cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul Vîntu Sorin Ovidiu. Constată că pârâtul Vîntu Sorin Ovidiu a avut calitatea de colaborator al Securității”, se arată în decizia Curții de Apel București.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de Sorin Ovidiu Vîntu la instanța supremă.
În septembrie 2014, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a trimis Curții de Apel București dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu și a cerut instanței să constate calitatea acestuia de lucrător sau de colaborator al Securității.
Sorin Ovidiu Vîntu ar fi semnat un angajament de colaborare în anii ’80, când era în închisoare pentru delapidare, cu numele conspirativ Nuș.
În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiționată, în dosarul în care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții.
Tribunalul București l-a condamnat, în 9 februarie, pe Sorin Ovidiu Vîntu la șase ani și patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Național de Investiții (FNI), decizia nefiind însă definitivă.
Sorin Ovidiu Vîntu a mai fost condamnat la un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță.
Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, și din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare, pentru favorizarea lui Nicolae Popa.
La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare, de șase ani și două luni de închisoare, în dosarul Petromservice, nici această decizie nefiind definitivă.