Curtea de Apel, despre cazul procurorului care a jucat banii de flagrant: Un om care joacă 5-6 ani jocuri de noroc trebuie ajutat, pentru că ele duc la pierderea logicii

Procurorul George Mărgărit a fost lăsat în libertate de Curtea de Apel București pe motiv că „dependența de jocuri duce la pierderea logicii” și că „o persoană care perseverează timp de cinci-șase ani în jocuri de noroc trebuie mai degrabă ajutată”.

Curtea de Apel București a stabilit în 14 noiembrie că nu se impune arestarea fostului procuror DIICOT George Mărgărit, în dosarul în care este acuzat că ar fi jucat la poker banii destinați unui flagrant și ar fi luat bani ridicați în timpul unor percheziții.

Judecătorul Curții de Apel București care a decis cercetarea în libertate a lui Mărgărit a arătat în motivarea deciziei, dată publicității marți, că există indicii temeinice de comitere a faptelor de care este acuzat, care rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate în sarcina sa.

„Astfel, inculpatul a comis faptele reținute în sarcina sa într-un interval relativ mare de timp, folosind prerogativele funcției de procuror în cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Buzău în scopul obținerii unor avantaje patrimoniale prin transformarea unui instrument legal, respectiv perchezițiile domiciliare, într-o sursă de însușire a sumelor de bani aparținând persoanelor cercetate”, a scris judecătorul în motivare.

În ce privește pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a lui George Mărgărit, judecătorul a arătat că „nu există elemente concrete sub acest aspect care să justifice luarea unei măsuri severe restrictive de libertate”.

„Este adevărat că activitatea infracțională a inculpatului denotă nu doar perseverență infracțională, ci și lipsă de responsabilitate și respect față de instituția parchetului chemată să aplice legea și să asigure încrederea cetățenilor în integritatea și posibilitatea morală a procurorilor investiți cu asemenea atribuții, însă starea de pericol concret pentru ordinea publică a fost anihilată prin aceea că inculpatul și-a dat demisia din funcție și dacă încă nu s-a luat act de aceasta, este suspendat din funcție”, a mai notat judecătorul.

Instanța a mai arătat că acțiunile lui Mărgărit, „conturate în presupuse infracțiuni”, din perspectiva funcției pe care a exercitat-o”, șochează opinia publică și creează insecuritate și neîncredere în instituția parchetului”, însă a menționat că aceste fapte au fost comise „pe un fond cu totul special, grefat pe o formă de dependență care l-a determinat pe inculpat să nu mai conștientizeze consecințele actelor sale și să își distrugă cariera.”

„Evoluția profesională a inculpatului a cărui activitate a fost apreciată pe parcursul timpului vine în contradicție cu pierderea coordonatelor reale, întrucât dependența de jocuri duce la pierderea logicii, comportamentul fiind mai curând afectiv, fiind evident că o persoană care perseverează timp de 5-6 ani în jocuri de noroc, trebuie mai degrabă ajutată. În acest sens, Curtea apreciază că scopul măsurii preventive și al procesului penal poate fi atins și prin luarea unei alte măsuri preventive mai puțin restrictive, cu atât mai mult că inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaștere și regret și nu există în niciun mod riscul alterării probațiunii”, mai arată judecătorul în documentul citat.

Curtea de Apel București a stabilit în 14 noiembrie că George Mărgărit poate fi cercetat în libertate, dar l-a obligat să nu părăsească țara pe o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost contestată de procurorii anticorupție la instanța supremă.

Fostul procuror DIICOT George Mărgărit le-a prezentat, marți, judecătorilor instanței supreme o adeverință medicală din care ar rezulta că se tratează de „boala” jocurilor de noroc.

Totodată, Mărgărit le-a spus judecătorilor că din studiile de specialitate ar rezulta că mania jocurilor de noroc este la origine o boală și nu un viciu.

Procurorul Direcției Naționale Anticorupție prezent la ședința de judecată a invocat o excepție a competenței de judecare a propunerii de arestare preventivă făcută în cazul lui Mărgărit, arătând că nu Curtea de Apel, ci instanța supremă trebuie să judece în fond și ulterior în recurs acest dosar.

Cei trei judecători din completul de la instanța supremă care judecă recursul DNA au rămas marți în pronunțare în cazul acestei excepții, urmând să stabilească dacă judecata în fond a propunerii de arestare a lui Mărgărit va fi reluată la ICCJ sau dacă se pronunță în cazul recursului formulat de procurorii anticorupție la decizia Curții de Apel București.

George Mărgărit este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale, în perioada 2012 – 2013, George Mărgărit, în calitate de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Buzău, învestit cu soluționarea a două dosare penale, „nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu și a cauzat o vătămare a intereselor legale ale mai multor persoane, obținând un avantaj patrimonial, reprezentând sume de bani și contravaloarea unor bijuterii în cuantum total de 406.753 lei, 6.530 euro, 121 USD și 30 lire sterline”.

Procurorii anticorupție spun că Mărgărit nu a dispus punerea sechestrului asupra unor sume de bani și bijuterii ridicate cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile persoanelor cercetate în cele două dosare penale. De asemenea, procurorul nu a consemnat pe numele acestora sumele de bani ridicate la percheziții, bani pe care procurorul i-a cheltuit ulterior.

Cazul procurorului Mărgărit a fost preluat, în 6 noiembrie, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de către Direcția Națională Anticorupție.

Presa a prezentat, în 5 noiembrie, informații cu privire la o anchetă internă a DIICOT demarată după ce Mărgărit, în perioada în care a lucrat ca procuror la DIICOT Buzău, nu ar fi returnat la timp instituției 10.000 de euro folosiți la un flagrant pentru prinderea unor traficanți de hașiș.

După finalizarea flagrantului, el ar fi trebuit să restituie banii unității de parchet, în termen de 14 zile, însă nu a făcut-o, astfel că superiorii săi au dispus verificări interne, potrivit dezvăluirilor din presă.

În urma verificărilor, conducerea DIICOT ar fi constatat că lipsesc nu doar cei 10.000 de euro de la flagrant, ci o sumă de zece ori mai mare, provenind din banii ridicați în cursul altor anchete.

Potrivit șefului DIICOT Buzău, Gheorghe Petroșel, procurorul Mărgărit a depus o cerere la CSM în care solicita ca din 1 noiembrie să nu mai activeze în cadrul acestei structuri, ci să fie mutat la Parchetul Judecătoriei Buzău, unde însă nu s-a prezentat la serviciu.

„Dumnealui, din data de 1 noiembrie 2013 activează efectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău. Practic s-a adresat cu o cerere secției pentru procurori a CSM, aceasta în ședința din 22 octombrie, i-a fost admisă cererea de încetare a activității la Biroul teritorial DIICOT Buzău. Abatere disciplinară nu a avut, iar orice referință la un dosar care îl privește pe dumnealui, aflat în lucru, nu poate fi dată publicității și nu putem furniza relații despre dosarul penal înregistrat la nivelul altei unități de parchet pentru că există riscul afectării anchetei penale”, a spus Gheorghe Petroșel.