Curtea de Apel explică de ce a primit Adrian Năstase un spor de pedeapsă

Curtea de Apel București a decis, în 24 iunie, după contopirea condamnărilor primite de Adrian Năstase în dosarele „Zambaccian” și „Trofeul calității”, să adauge un spor de șase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier din 6 ianuarie.

Instanța a arătat, în motivarea deciziei, că Adrian Năstase a comis infracțiunile de corupție pentru care a fost condamnat în condițiile în care era prim-ministru și președinte de partid, funcții care impun o conduită integră.

„Nu trebuie ignorat faptul că infracțiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracțiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat, și anume infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, comise tocmai în considerarea funcțiilor pe care petentul le deținea – președinte de partid, respectiv prim-ministru, funcții de o deosebită importanță și care impun o conduită integră”, a scris judecătorul în motivarea deciziei.

EXTERNE Administrația SUA l-a sancționat pe un lider politic din GEORGIA /Blinken denunță ”subminarea viitorului euro-atlantic” pentru beneficiul Rusiei

21:03

POLITICĂ Crin Antonescu: „Nu am sprijinul lui Trump, dar este și o parte BUNĂ în acest lucru”

20:54

Potrivit documentului citat, prima instanță, respectiv Tribunalul București, care a decis să nu aplice niciun spor de pedeapsă, a ținut cont doar de circumstanțele personale ale lui Adrian Năstase, referindu-se la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea acestuia față de membrii familiei sale, la nivelul de pregătire culturală și politico-ideologică, la conduita sa după comiterea faptelor, precum și la vârsta înaintată.

„Nesustragerea de la urmărire penală, de la judecată și de la executarea pedepselor nu poate constitui un criteriu care să fie avut în vedere la stabilirea pedepsei rezultante în cazul contopirii, ci reprezintă o conduită normală, pe care orice persoană aflată sub imperiul unor proceduri de natură penală trebuie să o aibă, în caz contrar existând sancțiuni distincte prevăzute de lege”, potrivit motivării Curții de Apel București.

Judecătorul de la Curtea de Apel București precizează că elementele privind latura profesională și culturală a personalității fostului prim-ministru nu pot fi considerate ca având un caracter pozitiv, întrucât, „cu atât mai mult, o persoană cu o astfel de pregătire, aflată în înalte funcții politice și publice, ar trebui să fie un exemplu de probitate pentru societate”.

„Curtea apreciază că un spor de șase luni închisoare este de natură a atinge scopul pedepsei, neimpunându-se aplicarea unui spor de un an închisoare, astfel cum a solicitat Parchetul”, a arătat judecătorul în motivarea deciziei.

Instanța supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soția acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat în aceeași zi.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul „Zambaccian” pentru că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct și prin intermediul soției sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, precum și contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanța supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 și pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.

În dosarul „Mătușa Tamara”, Adrian Năstase a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru fapte de corupție. În același dosar au fost achitați și Ioan Melinescu și Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupție.

După contopirea pedepselor, la cei patru ani pe care îi executa Adrian Năstase din 6 ianuarie a fost adăugat un spor de șase luni.

Curtea de Apel București a decis ca din pedeapsa de patru ani și șase luni a lui Adrian Năstase să fie scăzută perioada în care a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013, când a executat pedeapsa de doi ani primită în dosarul „Trofeul calității” și din 6 ianuarie până în prezent.

În 3 iulie, membrii comisiei de la Penitenciarul Jilava au stabilit că Adrian Năstase poate fi propus pentru liberare condiționată, întrucât îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

Dosarul cu concluzia comisiei a fost transmis Judecătoriei Sectorului 4, care a stabilit inițial să judece cauza în 9 septembrie. Ulterior, termenul a fost schimbat, la solicitarea avocaților lui Năstase, propunerea de eliberare condiționată a fostului premier, după executarea unei treimi din pedeapsă, urmând să se judece în 23 iulie.

Avocatul Ion Cazacu declara pentru MEDIAFAX că, întrucât se au în vedere condamnări pentru fapte petrecute înainte de 1 februarie, ceea ce se ia în calcul este o treime din pedeapsa totală de patru ani și șase luni a lui Năstase.

Avocatul a mai spus că, la zilele pe care le-a efectuat efectiv în penitenciar, din pedeapsă vor fi scăzute și „zilele câștigate” dacă a prestat activități fizice, practice sau activități intelectuale din care rezultă o lucrare științifică. Cazacu a precizat că, din ceea ce știe, regulamentul actual al penitenciarului prevede că, pentru o lucrare științifică, un deținut poate câștiga 30 de zile, care se iau în calcul ca fiind executate.

Adrian Năstase are dreptul să ceară liberarea condiționată după ispășirea unei treimi din pedeapsă, dat fiind că are peste 60 de ani și că a fost condamnat înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri.