Curtea Supremă a decis: medicii angajați în spitalele de stat sunt funcționari publici și răspund penal. Șpaga la doctor nu a fost dezincriminată. UPDATE

UPDATE 3 decembrie 13:50 Curtea Supremă a decis că medicii angajați la spitalele de stat sunt funcționari publici, astfel că ei pot fi trași la răspundere în penal dacă sunt găsiți vinovați de condiționarea actului medical de primirea unor bunuri sau sume de bani.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Secția Penală a Curții Supreme se va întruni miercuri, 3 decembrie, pentru a decide dacă și de acum încolo judecătorii din România vor considera că medicii sunt sau nu funcționari publici. Curtea a fost sesizată cu o întrebare prealabilă de o instanță inferioară care a constatat că în legislație există o jurisprudență neunitară și nu există o interpretare clară a diferitelor texte de lege. Problema juridică la care trebuie să răspundă Curtea Supremă are următoarele date:

Parlamentul a aprobat o lege prin care medicii sunt scoși din categoria funcționarilor publici.

Unele interpretări juridice ar putea concluziona că medicii nu pot fi anchetați, trimiși în judecată sau condamnați pentru luare de mită.

Codul Penal dă, la articolul 175, o intepretare mai largă a noțiunii de funcționar public fiind incluse toate persoane care presteaază un serviciu public.

Curtea Constituțională a concluzionat la începutul acestui an că „persoanele care exercită profesii liberale sunt considerate „funcționari publici” în condițiile art.175 alin.(2) din noul Cod penal, atunci când, deși funcționează în baza unei legi speciale și nu sunt finanțate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public și este supusă controlului sau supravegherii unei autorități publice”

Completul special constituit pentru a analiza această problemă de drept va emana o interpretare a acestei chestiuni. În esență, judecătorii secției penale vor decide dacă medicii sunt sau nu din perspectiva legii penale funcționari publici, iar în subisidiar dacă pot sau nu fi trași la răspundere pentru infracțiuni cum sunt cele de corupție și de serviciu, cum ar fi abuzul în serviciu. Decizia completului Curții Supreme va fi în esență o interpretare a textelor de lege. Această interpretare este însă importantă deoarece este obligatorie pentru toate intanțele din țară.

În plus, decizia Curții Supreme are relevanță nu numai pentru medicii prinși că iau mită, ci și asupra altor categorii profesionale. Astfel, după cum a arătat și Curtea Constituțională în decizia 2/2014 care a invalidat teza Parlamentului că deputații și senatorii nu sunt funcționari publici, o interpretare contrară ar putea duce la concluzia că și avocați, notari publici, mediatori, medici, farmaciști, arhitecți, experți independenți sau practicieni în insolvență sau alte profesii liberale nu intră sub incidența art. 175 din Codul Penal astfel că nu pot fi anchetate, trimise în judecată sau condamnate pentru luate de mită spre exemplu.

Camera Deputataților a legiferat pe 30 septembrie Ordonanța 2/2014 a guvernului Ponta prin care medicii sunt eliminați din corpul funcționarilor publici. O parte dintre experții consultați de gândul susțin că din cauza faptului că nu mai sunt funcționari publici, medicii nu mai pot fi cercetați sau condamnați pentru infracțiunile cuprinse în Codul Penal care vizează această categorie. Una dintre aceste infracțiuni este cea de luare de mită. Alte voci din sistemul judiciar spun că totuși legea aprobată nu ar invalida definiția funcționarului public din Codul Penal, însă cu siguranță va crea interpretări diferite în instanțe. Judecătorii au dat deja o sentință de achitare în care consideră că medicii nu sunt funcționari publici și nu pot fi incadrați la infracțiunea de luare de mită care se adresează funcționarilor publici.

Unul dintre susținătorii acestei legii este Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor. Curtea Suprema a decis definitiv in iulie anul acesta că Astărăstoae s-a aflat in incompatibilitate. De asemenea, Astărăstoae a fost trims în judecată. După votul din 30 septembrie, acesta a anunțat într-o ședință a Colegiului că medicii au obținut o victorie.

Iată câteva din pasajele relevante:

„La punctul doi al ordinii de zi aș vrea să vă fac o mică informare și – de ce nu, să serbăm o victorie pe care am obținut-o. După cum știti, legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență 2/2014 a fost retrimisă în Parlament de către Președinție, obiecția fiind că medicii trebuie să fie echivalați cu funcționarii publici, pentru ca altfel ar scăpa de sub controlul unor organisme cum ar fi Parchetul, ANI etc. […]

Având în vedere natura profesiei, medicul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia. Procurorii nu vor mai avea ce să caute în cabinetul medical, pentru că am avut caz de medic arestat pentru un borcan de 3 kg de miere, în condițiile în care nu a reclamat nici medicul nici pacientul. Acum legea va fi in mod obligatoriu promulgată. Este o victorie esențială pentru tot corpul medical – nu se adresează unui segment (laborator, spital, medicină de familie, sistem public sau privat).[…]

Eu aș vrea să lansez dacă îmi permiteți, o dezbatere cu privire la relația medic-pacient și anume la ceea ce scris în Codul Penal. Medicul este obligat să își denunțe pacientul dacă a fost săvârșita o infracțiune. La fel cum soțul/soția nu au acestă datorie, medicului  să-i fie interzis să fie denunțător sau martor în procesele penale ale pacientului iar documentele medicale să nu poată fi utilizate în procesul penal fără acordul pacientului. Sunt 18 situații în care medicul este obligat să denunțe și dacă nu a denunțat, este infracțiune. Pacientul trebuie să aibă încredere să vină la medic. Este în concordanță cu legislația internațională. În majoritatea țărilor, singura obligație a medicului este de a denunța infracțiunile viitoare care pun în pericol viața/sănătătea unei persoane, nu sanătătea publică. Va atrage și populația pentru că punem în dezbatere un subiect care interesează populația. De aceea, am inclus în comunicat acest pasaj – trebuie să fie adoptate în continuare, acte normative”.

Cum a fost modificată legea

Ordonanța de urgență prevede modificarea legii nr 95/2006 după cum urmează:

La articolul I, după punctul 1211 se introduce un nou punct, punctul 1212 , cu următorul cuprins:  „1212 . La articolul 375, alineatul (2) se modifică și va avea  următorul cuprins:  «(2) Având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile  fundamentale ale medicului față de pacientul său, medicul nu este  funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia.»”

Unii experți din sistemul judiciar susțin că această modificare are efect direct în aplicarea Codului Penal. Spre exemplu, infracțiunea de luare de mită este definită astfel în Codul Penal:  fapta funcționarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.

Experții procurori și judecători consultați de gândul au explicat că prin scoaterea medicilor din categoria de funcționari publici are ca efect imposibilitatea cercetării lor pentru infracțiunea de luare de mită. Un alt efect este acela că în dosarele cu medici acuzați de luare de mită se vor da soluții de achitare pe motiv că practic infracțiunea de luare de mită pentru medici a dispărut.

Definiția funcționarului public în Codul Penal este următoarea:   (1) „Funcționar” este persoana care exercită, permanent sau temporar, atribuții care îi permit să ia decizii, să participe la luarea deciziilor sau să influențeze luarea acestora în cadrul unei persoane juridice care desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat.

(2) De asemenea, este considerat funcționar în sensul legii penale persoana care exercită o activitate pentru care a fost învestit de o autoritate publică și care este supusă controlului acesteia.

Experții consultați de gândul au explicat că procurorii ar putea recurge la un artificiu și să ignore legea 95/2006 și că considere medicii funcționari urmând definiția din Codul Penal. Penaliștii consultați susțin că definiția din Codul Penal a funcționarului public este autonomă. Astfel că oricum s-ar denumi o categorie de angajați ai statului atât timp cât vor primi bani din fondul public și cât timp vor presta un serviciu public se vor numi funcționari publici.

Un alt aspect semnalat de către sursele gândul a fost și acela că sunt deja instanțe care au dat sentințe de achitare pentru medici acuzați de luare de mită considerând că aceștia nu sunt funcționari publici. În aceste decizii judecătorii au analizat infracțiunea de luare de mită în raport cu definiția funcționarului din Codul Penal și au concluzionat că medicii nu se intră în această catgeorie și pe cale de consecință nu li se aploică nici infracțiunea de luare de mită.

În schimb, această modificare este interpretată unanim ca un mesaj al legislativului că nu au abandonat ideea de a scoate senatorii și deputații din categoria funcționarilor publici și din Codul Penal astfel încât să scape de infracțiunile de corupție.

Parcursul legii în Parlament

Mediafax a notat că președintele a promulgat această lege după ce, în luna iulie, a retrimis-o spre reexaminare Parlamentului. Potrivit cererii de reexaminare, articolul criticat de șeful statului prevedea că, „având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său, medicul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia”.

Președintele Băsescu a arătat, în cererea de reexaminare, că, prin această modificare, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru „toate infracțiunile la care subiectul activ este un funcționar public, în sensul legii penale”.

„Prin această modificare, medicii nu mai pot fi asimilați în categoria funcționarilor publici în sensul legii penale care consideră funcționar public «orice persoană care exercită un serviciu de interes public prin care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public»”, preciza șeful statului în cererea de reexaminare.

Reîntoarsă în Parlament, senatorii au respins, în 21 septembrie, cererea de reexaminare prin care președintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului să se revină asupra acestei decizii, argumentând că profesia de medic este „liberală prin excelență”.

„Peste tot în Uniunea Europeană profesia medicală este legiferată ca fiind liberală. Medicul nu este funcționar public, iar echivalarea dintre ele împiedică o relație autentică cu pacientul. Independența profesională este, potrivit studiilor, cea mai importantă pentru medici. Toate studiile sociologice pun pe primul loc plecarea din cauza faptului că sunt echivalați cu funcționari publici”, au stabilit senatorii din Comisia de săntate, în raportul înaintat plenului.

Cum au vrut să se scoată parlamentarii din Codul Penal

O propunere similară a fost trecut prin Parlament pe 10 decembrie 2013, când plenul Camerei Deputaților a votat un amendament la Codul Penal prin care deputații sunt excluși din definiția funcționarului public. Acest amendament oferea practic parlamentarilor o imunitate substanțială în fața anchetelor DNA. Mai precis, senatorii și deputații nu vor mai putea fi cercetați de DNA.

Deputații Marko Attila – UDMR,  Laszlo Borbely – UDMR, Marian Ghivechiu – PSD, Miron Mitrea – PSD, Sebastian Ghiță – PSD, Thuma Hubert Petru Ștefan  – PNL , Verginel Gireadă – PNL, Gheorghe Costin – PSD au dosare penale și au votat pentru amendamentul care le oferă o imunitate sporită și în unele cazuri ar putea să îi scape de dosarele judecate de instanțe.

CSM a susțnut că, prin scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, prin proiectul de lege adoptat marți, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ. Cu alte cuvinte, pentru infracțiuni precum abuzul în serviciu, dare și luare de mită, trafic de influență etc, parlamentarii nu vor mai putea fi cercetați de DNA, instituția care este abilitată să cerceteze astfel de infracțiuni.

În final, în ianuarie 2014, Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională.

În motvarea deciziei CCR susține că noțiunea de funcționar public este una mai largă și că o lege specială nu poate invalida Codul Penal. Judecătorii CCR au arătat că nici o lege specială nu poate da imunitate unor profesii liberale. Iată pasajul relevant din motivarea CCR:

â–º”Referitor la modificarea dispozițiilor art.147 din actualul Cod penal, Curtea reține că sfera subiecților de drept care, potrivit legii penale, se circumscriu noțiunii de „funcționar public” sau de „funcționar” este restrânsă prin excluderea expresă a Președintelui României, a deputaților și senatorilor, precum și a persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat, cu consecința înlăturării răspunderii penale a acestor persoane pentru infracțiunile de serviciu, de corupție sau pentru alte infracțiuni care prevăd calitatea de funcționar public/funcționar a autorului.

â–ºReferitor la modificarea noului Cod penal, după ce în art.175 alin.(1) lit.a) se prevede expres că funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești, prin introducerea dispozițiilor alin.(3) se exceptează de la dispozițiile art.175, pe lângă persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat, tocmai persoanele calificate în alineatul precedent ca fiind funcționari publici. Astfel, Președintele României este persoana care exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii executive, în vreme ce deputații și senatorii sunt persoanele care exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative. Dincolo de evidenta deficiență în respectarea normelor de tehnică legislativă și nonsensul juridic al articolului 175, în ansamblul său, noile dispoziții sunt neclare, generând confuzie în procesul de interpretare și aplicare a legii.

â–ºÎn ceea ce privește modificarea operată în ambele coduri referitoare la excluderea persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat din sfera de incidență a răspunderii penale în materia acestor infracțiuni cu subiect calificat, Curtea reține că norma este confuză și susceptibilă de interpretări. Astfel, profesiile liberale se organizează și se exercită numai în condițiile legii, a statutului profesiei și codului deontologic și au statutul unei funcții autonome, care se exercită în birouri sau cabinete, în cadrul asociațiilor profesionale înființate potrivit legii. De exemplu, ar putea intra în această categorie, avocați, notari publici, mediatori, medici, farmaciști, arhitecți, experți independenți sau practicieni în insolvență, fără a exista o legislație clară cu privire la toate profesiile calificate ca fiind liberale. De precizat că unele dintre persoanele de mai sus pot avea în condițiile art.147 alin.(2) din Codul penal calitatea de „funcționar” atunci când sunt salariați în cadrul unei persoane juridice și, prin urmare, pot fi subiecți activi ai infracțiunilor de corupție sau de serviciu.

â–ºDe asemenea, unele dintre persoanele care exercită profesii liberale sunt considerate „funcționari publici” în condițiile art.175 alin.(2) din noul Cod penal, atunci când, deși funcționează în baza unei legi speciale și nu sunt finanțate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public și este supusă controlului sau supravegherii unei autorități publice. Curtea reține că excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care se poate justifica intervenția legiuitorului. Așa fiind, Curtea apreciază că determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidența normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia care se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public.”