Curtea Supremă a închis definitiv dosarul penal de plagiat al lui Victor Ponta. Cine sunt judecătorii care au decis că premierul nu trebuie să fie cercetat

Curtea Supremă a respins contestația formulată la soluția de Neîncepere a Urmăririi Penale emisă de Parchetul General anul trecut. Judecătorii au decis că acestă contestație este inadmisibilă. „Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarii Papahagi Răzvan Adrian, Neamțu George Mihail și Ofițeru Augustin Minel împotriva rezoluției nr.783/P/2012 din 16 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. Obligă petiționarii la plata sumelor de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2014”, au dispus judecătorii Curții Supreme

Decizia în acest caz a fost de un complet de trei judecători: Simona Neniță, Rodica Cosma și Mirela Popescu. Una dintre judecătoare a făcut parte din completul care a dispus achitarea lui Adrian Năstase în dosarul Mătușa Tamara, iar soțul ei l-a apărat pe Cătălin Voicu. O altă judecătoare a dispus condamnarea lui Cătălin Voicu. A treia judecătoare a dispus condamnarea lui Relu Fenechiu.

POLITICĂ Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, s-a SUSPENDAT din funcție după ce a fost numit ministru al Educației. Cine va asigura interimatul

22:22

EXTERNE Administrația SUA l-a sancționat pe un lider politic din GEORGIA /Blinken denunță ”subminarea viitorului euro-atlantic” pentru beneficiul Rusiei

21:03

Cine sunt magistrații care decid soarta lui Ponta

Simona Neniță este președinta completului de trei care a judecat dosarul lui Ponta. Judecătoarea a promovat la Curtea Supremă în 2011, în urma unui interviu la CSM. În septembrie 2012 Simona Neniță a făcut parte din completul de cinci judecători ai Curții Supreme care au dispus achitarea definitivă a lui Adrian Năstase în dosarul Mătușa Tamara. Judecătoarea a mai dispus și eliberarea fostului director portuar Eugen Bogatu, a directorilor vamali Sunai Cadîr și Liviu Adrian Durbac, adjunctul Claudiu Olteanu, dar și a  afaceristului Cătălin Aurelian Pilcă judecați pentru corupție în dosarul Portul Constanța.

În decembrie 2013, magistratul a dispus condamnarea la doi ani de închisoare cu executare a deputatului PSD Nicolae Vasilescu. Simona Cristina Neniță și Cristina Geanina Arghir au decis eliberarea Mirelei Litera anchetată pentru aderarea la un grup infracțional. Simona Neniță a făcut parte din completul care a dispus eliberarea fostului primar al Snagovului, Apostol Mușat cercetat pentru luare de mită și trafic de influență.

Potrivit propriei declarații de avere, Simona Neniță este căsătorită cu avocatul Mihai Dinu. Avocatul a fost cel care l-a apărat pe fostul senator PSD Cătălin Voicu condamnat la șapte ani de închisoare pentru trafic de influență.

Rodica Cosma a judecat și ea unul din dosarele lui Adrian Năstase- Zambaccian, dar nu a făcut parte din completul care a pronunțat sentința definitivă de condamnare. Rodica Cosma a dispus condamnarea la cinci ani de închisoare a fostului ministru PDL, Monica Iacob Ridzi, pe fond. Judecătoarea a mai decis tot pe fond achitarea lui Tudor Chiuariu în dosarul Poșta Română, care însă în final a fost condamnat. Magistratul a mai decis condamnarea lui Gigi Becali în dosarul Valiza. Soțul ei este judecator la Curtea de Apel Brasov. Rodica Cosma a făcut parte și din completul care a decis definitiv condamnarea lui Cătălin Voicu.

Mirela Popescu a promovat la Curtea Supremă în 2009 de la Curtea de Apel Pitești instanță pe care a și condus-o. Judecătoarea are 20 de ani experiență în magistratură și a activat și ca procuror. Mirela Popescu a făcut parte din completurile care au dispus pe fond sau în recurs condamnările în dosarele lui Cătălin Voicu, Gigi Becali sau Relu Fenechiu.

De ce a ajuns plagiatul la Curtea Supremă

După ce în 2012 Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamțu și Augustin Minel Ofițeru au depus la Parchetul General o plângere penală în care îl acuzau pe Victor Ponta de plagiat într-o carte publicată în 2010, care relua practic teza de doctorat dovedită a fi un plagiat grosolan. Parchetul General a decis să închidă acest dosar pe motiv că nu a putut stabili cât din acestă lucrare a fost plagiată.

La începutul lui iulie 2013, un procuror ierarhic superior celui de caz a respins o contestație la soluția de clasare a cazului, astfel că denunțătorii premierului au apelat, printr-o acțiune înregistrată  la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a cărei soluție în acest caz va fi definitivă.

În 7 iunie 2013, avocatul denunțătorilor lui Victor Ponta a contestat la procurorul superior celui de caz soluția de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premier, pe motiv că procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală și a preluat integral expertizele Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Avocatul denunțătorilor Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamțu și Augustin Minel Ofițeru a solicitat, astfel, infirmarea soluției de NUP, redeschiderea dosarului de plagiat, începerea urmăririi penale pe numele premierului și administrarea legală a probelor propuse.

Rezoluția Parchetului ICCJ prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracțiunii prevăzute de articolul 141 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată, a fost emisă în mai.

Denunțul la Parchetul instanței supreme în acest caz a fost făcut în 22 august 2012, de către Mihail Neamțu, Adrian Papahagi și Minel Augustin Ofițeru.

Denunțătorii au susținut că, din cele 292 de pagini ale lucrării „Răspunderea în dreptul internațional umanitar”, publicată de Editura Universul Juridic în 2010, lucrare care îi are ca autori pe Victor Ponta și Daniela Coman, „un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creație originală proprie, ci reprezintă o însușire frauduloasă a produsului de crație intelectuală a patru autori”.

Potrivit articolului 141 din Legea nr. 8/1996, „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta persoanei care își insușește, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoștinta publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor”.

Procurorul Mihaela Litvin, de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), a arătat în rezoluția prin care a dispus neînceperea urmăririi penale, că nu se confirmă faptul că Victor Ponta a plagiat în 113 pagini din cele 292 ale lucrării „Răspunderea în dreptul internațional umanitar”, după cum se arăta în denunțul făcut în august 2012 de Mihail Neamțu, Adrian Papahagi și Minel Augustin Ofițeru.

„În urma analizei comparative a operelor s-a constatat că lucrarea în litigiu are o structură proprie, care exprimă amprenta personală a autorului și nu se aseamănă ca tot unitar cu vreuna din lucrările presupuse a fi plagiate”, se precizează în documentul citat.

Potrivit rezoluției procurorului, aceste aspecte, coroborate cu „împrejurarea că dreptul la paternitatea unei opere nu poate fi privit separat de dreptul la integritatea acesteia, conduc la concluzia că Victor Ponta, prin conceperea și publicarea lucrării «Răspunderea în dreptul internațional umanitar», nu și-a însușit calitatea de autor a operelor «Drept Internațional Penal» autor Vasile Crețu, «Curtea Penală Internațională, Istorie și realitate» autor Dumitru Diaconu și «Dreptul internațional penal și infracțiunile internaționale» autor Grigore Geamănu”.

Pentru a lămuri aspectele din denuț au fost audiați unii dintre autorii cărților din care Ponta ar fi plagiat. Ion Diaconu a declarat în fața anchetatorilor că „nu consideră că drepturile și calitatea de autor au fost însușite sau prejudiciate prin publicarea lucrării „Răspunderea în dreptul internațional umanitar” și că nu dorește să facă plângere, pentru că nu a fost prejudiciat.

De asemenea, Vasile Crețu a arătat în timpul anchetei că nu este interesat de împrejurarea dacă și în ce măsură cartea sa a servit drept inspirație altor autori care s-ar fi folosit de aceasta și nu are pretenții. Dumitru Diaconu a refuzat să dea declarații în cauză.

Istoricul plagiatului

18 iunie 2012. Premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat în revista Nature sub semnătura lui Quirin Schiermeie și în publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-un articol semnat de Karl-Petter Schwartz. Cele două publicații susțin că au „accesat” documente prezentate de o „sursă anonimă” indicând faptul că mai mult de jumătate din teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internațională ar conține texte copiate.

19 iunie. Victor Ponta reacționeză. „Dacă se dovedește, sunt dispus să renunț și la titlul de doctor. Știu cine este sursa anonimă”, a declarat premierul.

19 iunie. Quirin Schiermeier, autorul articolului publicat în revista Nature, în care Victor Ponta este acuzat de plagiat, a declarat pentru Gândul că nu există niciun dubiu că premierul a copiat părți semnificative din teza de doctorat din alte cărți. „Plagiatul a fost confirmat de mai mulți experți”, ne-a declarat Quirin Schiermeier.

20 iunie. Gândul a comparat teza de doctorat a lui Victor Ponta, intitulată „Curtea Penală Internațională”, cu cartea profesorului Dumitru Diaconu. Cu ajutorul unui tabel comparativ, am analizat în oglindă teza de doctorat a lui Victor Ponta și lucrarea „Curtea Penală Internaționlă, Istorie și Realitate”.

În teza de doctorat a lui Victor Ponta se regăsesc părți consistente din cartea profesorului Diaconu.

22 iunie. Premierul Victor Ponta a afirmat că se va prezenta la orice instituție abilitată să îi verifice teza de doctorat, precizând că el a solicitat o astfel de verificare, și a reluat acuzațiile la adresa președintelui Băsescu, afirmând că scandalul legat de această teză a fost declanșat de șeful statului.

22 iunie. Acuzația de plagiat adusă premierului Victor Ponta intră în analiza Comisiei de Etică a Universității din București și a Facultății de Drept. Este anunțată constituirea unei comisii formate din experți internaționali, eventuale măsuri urmând să fie luate după analizarea celor două puncte de vedere.

27 iunie. Președintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Joseph Daul, a declarat că premierul român Victor Ponta trebuie să demisioneze din funcție, dacă acuzațiile de plagiat privind teza sa de doctorat în drept se vor dovedi fondate.

28 iunie. Premierul Victor Ponta declară în El Pais că va demisiona în cazul în care Comisia de Etică va dovedi că a plagiat în lucrarea de doctorat.

Întrebat dacă a plagiat, șeful Executivului român a răspuns că nu, dar, dacă se va dovedi contrariul, se va „retrage”.

29 iunie. Comisia de Atestare a Diplomelor a hotărât că Victor Ponta a plagiat 85 de pagini din teza de doctorat.

2 iulie. Victor Ponta a afirmat că membrii CNATDCU care au stabilit că teza sa de doctorat reprezintă un plagiat s-au reunit din partea PDL ca pentru o „execuție mafiotă”, fără să fi studiat vreodată o astfel de lucrare. Acum precizează că nu va renunța la titlul de doctor și nici nu va demisiona.

6 iulie. Consiliul Național de Etică se întrunește pentru a doua oară, dar nu ia în discuție cazul Ponta. CNE decide să consulte un grup de trei experți din care face parte și avocatul Gheorghiță Mateuț, care a pledat și în dosarul Trofeul Calității.

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat, la 13 iulie, că dacă în CNE se stabilește că teza de doctorat a premierului Victor Ponta este un plagiat, se poate merge până la desființarea școlii de doctorat.

17 iulie. Comisia de experți a CNE emite un punct de vedere în care spune că Victor Ponta nu a plagiat.

20 iulie. Comisia de Etică a Universității București a constatat că Ponta a copiat 68 de blocuri de text fără să citeze sursa. Fragmentele copiate variază ca mărime de la 7-8 rânduri la 10 pagini și sunt concentrate în principal în capitolele 1 și 3 ale tezei de doctorat. O treime din teza de doctorat e premierului este copiată din alte lucrări științifice.