Curtea Supremă a stabilit un nou termen pentru dosarul lui Iohannis. Au fost parcurse trei din cele șapte etape ale procesului

Dosarul lui Klaus Iohannis va fi judecat în recurs de instanța supremă, care va decide definitiv dacă primarul Sibiului a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acționarilor societăților Apă Canal și Piețe sau dacă raportul ANI va fi anulat. 

Al doilea termen din dosar. La termenul de marți 30 septembrie, Curtea Supremă a emis un raport asupra admisibilitatii recursului formulat de ANI care a fost transmis partilor din dosar. Asta nu înseamnă că judecătorii au dat dreptate ANI ci doar că procesul merge înainte și că au analizat într-un raport dacă recursul este sau nu admisibil. 

Curtea Supremă a transmis un comunicat public în care explică faptul că în acest caz la fel ca și toate procedurile de filtrare a recursurilor trebuie parcurse șapte etape. Astăzi instanța a ajuns la etapa numărul trei.

ACTUALITATE Calendar zile libere 2025. Românii pot beneficia de 19 zile nelucrătoare din partea statului

11:43

FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în fața magistraților. CONTESTAȚIA candidatului independent privind anularea prezidențialelor, pe masa magistraților

11:38

Procedura de filtrare a recursurilor potrivit art.493 din Noul Cod de Procedură Civilă vă aducem la cunoștință etapele pe care această procedură le presupune:

(1) întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului;
(2) analiza în completul filtru a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului;
(3) comunicarea către părțile cauzei a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului;
(4) formularea de către părți a unui punct de vedere scris cu privire la raport;
(5) examinarea raportului de către completul de filtru, în camera de consiliu, fără citarea părților;
(6) soluționarea recursului în completul filtru, fără citarea părților, prin pronunțarea uneia dintre următoarele soluții: anularea recursului; respingerea recursului, ca vădit nefondat; soluționarea fondului recursului, în cazul în care se constată că este admisibil, iar problema de drept nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
(7) în cazul în care nu poate fi pronunțată niciuna dintre soluțiile menționate la pct.(6), completul de filtru pronunță, în camera de consiliu, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și fixează termen pentru judecata pe fond a recursului, cu citarea părților. (Sursa: comunicat Curtea Supremă)

Primul termen din dosar.Dosarul lui Iohannis este judecat de un complet de trei judecători ai secției de contencios a Curții Supreme. La termenul de joi 25 septembrie, procesul s-a judecat în cameră de consiliu fără accesul publicului și fără părțile din dosar. La acel termen judecătorii au făcut o analiză preliminară. 

Chiar dacă ar fi declarat incompatibil de Curtea Supremă, Iohannis nu este obligat să iasă din cursa electorală. Situația se complică în cazul în care Iohannis va ieși președinte: nu este clar dacă, în situația în care ar câștiga alegerile, își poate sau nu prelua mandatul.

Cazul Iohannis, pe scurt

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S. C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că legea spune că un primar nu poate fi și reprezentant al municipiului într-o companei de stat. „Funcția de primar și viceprimar (…) este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, a arătat ANI într-un comunicat.

Pe 25 septembrie 2013, adică fix cu un an în urmă, Curtea de Apel București a invalidat raportul ANI. Adică judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea și că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.

Curtea Supremă a stabilit ca dosarul să fie luat în discuție joi 25 septembrie. Dosarul a fost introdus în procedura de filtrare a recursurilor. Această procedură nu este publică, judecându-se fără citarea părților. La prima vedere, pare să fie o procedură preliminară, administrativă.

De menționat este faptul că, indiferent de decizia Curții Supreme, Klaus Iohannis va putea continua cursa electorala chiar dacă este declarat incompatibil.

Curtea Supremă poate decide în acest caz că Iohannis este incompatibil sau că, dimpotrivă, nu există o incompatibilitate. Nu este însă foarte clar dacă judecătorii vor lua decizia până la finalul cursei electorale sau după alegeri.

Ce spun specialiștii

Daniel Nițiu, lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai a explicat pentru gândul că, dacă instanța va emite un verdict înainte de finalizarea campaniei electorale, atunci Iohannis nu va putea ocupa funcția de președinte dacă ar câștiga alegerile.

Ce se întâmplă dacă decizia vine după alegeri și Iohannis ajunge la Cotroceni?

În cazul în care Iohannis primește soluția în dosar după alegeri și după ce, ipotetic, le câștigă și își preia mandatul, lucrurile devin mai complicate. Experții consultați de gândul spun că, în acest caz,  din nou rezultatul este deschis. Una din variante este aceea că Iohannis este obligat să renunțe la mandat, fiind constrâns de legea ANI.

Pe de altă parte, o altă opinie este acea că odată ajuns președinte Iohannis beneficiază de imunitate care poate fi interpretată mai larg și pentru speța ANI, deși uzual se referă la procesele penale. În acestă situația lucrurile nu sunt deloc clarificate în rândul specialiștilor.

Daniel Nițu a explicat pentru gândul că, dacă instanța nu va emite o decizie până la finalul alegerilor, atunci procesul ar trebui să fie suspendat. „Aș spune că imunitatea suspendă procesul (mai ales că incompatibilitatea asta e o abatere disciplinară) – adică dacă ar fi un proces penal pe conflict de interese sau pe fapte de corupție s-ar suspenda”, a explicat pentru gândul Daniel Nițu.

Situația se complică însă în cazul în care procesul nu se suspendă și Iohannis câștigă alegerile. Daniel Nițu a explicat că în acest caz nu există o procedură clară prevăzută de lege. În cazul în care în această situație Iohannis este declarat incompatibil în timp ce ocupă funcția de președinte nu se menționează cine îi revocă funcția.

Judecătoarea Andreea-Bianca Stoianoglo de la Tribunalul Constanța a analizat pe portalul de specialitate Juridice.ro situația lui Iohannis. În esență, judecătoarea susține că, în ipoteza că va fi declarat incompatibil, Iohannis va fi la mâna judecătorilor CCR. Reluam mai jos cele mai importante aspecte ale analizei jduecătoarei Stoianoglo:

â–º În situația în care starea de incompatibilitate a fost constatată definitiv după constatarea de către Biroul Electoral Central a rămânerii definitive a candidaturii, nu există niciun temei legal pentru ca alegerea candidatului respectiv să nu fie validată de către Curtea Constituțională.

â–º De asemenea, situația creată nu constituie un caz de anulare a alegerilor, singura ipoteză de anulare a alegerilor fiind aceea a fraudei de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

â–º Desigur că interdicția instituită prin art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 nu poate fi ignorată. Apreciem însă că situația creată prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței stării de incompatibilitate cu privire la candidatul a cărui alegere ca Președinte al României a fost validată de către Curte poate fi circumscrisă imposibilității definitive a exercitării atribuțiilor de către președintele ales, caz de vacanță a funcției conformart. 97 din Constituția României.

â–º Consecința acestei vacanțe a funcției este interimatul funcției și organizarea de alegeri pentru un nou Președinte, în condițiile art. 98 din Constituție, cu mențiunea că textul constituțional limitează în mod explicit durata interimatului la 3 luni de la data la care la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, astfel că varianta unui interimat de trei ani, lansată în spațiul public, este în mod evident nefundamentată constituțional, cu atât mai mult cu cât atribuțiile privind dizolvarea Parlamentului și referendumul nu pot fi exercitate de către un președinte interimar.

â–ºViitorul apropiat ne va arăta poate dezlegarea pe care Curtea Constituțională o va da acestei situații deocamdată ipotetice dar generatoare de multiple dezbateri și controverse pentru a căror evitare o reglementare expresă și neechivocă este de dorit.

Sursa Juridice.ro