Curtea Supremă amână pe 25 noiembrie procesul Iohannis vs ANI. Cum arată soluția Băsescu pentru noul președinte Klaus Iohannis

Dosarul lui Klaus Iohannis este judecat în recurs de instanța supremă, care va decide definitiv dacă primarul Sibiului a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acționarilor societăților Apă Canal și Piețe sau dacă raportul ANI va fi anulat. Curtea Supremă a judecat până acum trei termene în dosarul lui Iohannis.

Curtea Supremă a transmis un comunicat public în care explică faptul că, în acest caz, la fel ca în toate procedurile de filtrare a recursurilor, trebuie parcurse șapte etape.

În economia procesului a apărut un element nou – Curtea Constituțională judecă pe 9 decembrie o excepție de neconstituționalitate care privește exact incompatibilitatea lui Iohannis. Președinta Curții Supreme a declarat recent ca instanța va aștepta mai întâi hotărârea CCR. Astfel că la termenul de marți, 18 noiembrie, șansele ca instanța să pronunțe o decizie sunt aproape de zero.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Una din soluțiile care se prefigurează în acest caz este aceea a suspendării cauzei pe mandatul lui Iohannis.  Asta înseamnă că nu vor lua nici o hotărâre. Acestă soluție este emanată din interpretarea Constituției care spune că președintele se bucură de imunitate iar această imunitate ar acoperi și această speță.  „În opinia mea, dacă soluția ICCJ va fi dată după preluarea mandatului de către Iohannis, asta va duce automat la întreruperea procesului. Noul președinte se bucură de imunitate. O soluție dată înainte de 22 decembrie este puțin probabilă pentru că ICCJ trebuie să aștepte decizia CCR privind neconstituționalitatea textului din legea ANI care îl privește pe Iohannis”, a declarat pentru gândul Laura Ștefan, expert anticorupție din partea ExpertForum.

O situație similară s-a înregistrat în cazul lui Traian Băsescu. El a fost pus sub acuzate de procurori în dosarul privind devalizarea Flotei. Dosarul a fost suspendat după ce Traian Băsescu a devenit președinte, el fiind acoperit de imunitatea conferită de Constituție.

Daniel Nițu a explicat pentru gândul că, dacă instanța nu va emite o decizie până la finalul alegerilor, atunci procesul ar trebui să fie suspendat. „Aș spune că imunitatea suspendă procesul (mai ales că incompatibilitatea asta e o abatere disciplinară) – adică dacă ar fi un proces penal pe conflict de interese sau pe fapte de corupție s-ar suspenda”, afirmă Daniel Nițu.

Situația se complică în cazul în care procesul nu se suspendă. Daniel Nițu a explicat că, în acest caz, nu există o procedură clară prevăzută de lege. În cazul în care Iohannis este declarat incompatibil în timpul mandatului nu există pocedură de revocare din funcție.

Judecătoarea Andreea-Bianca Stoianoglo de la Tribunalul Constanța a analizat pe portalul de specialitate Juridice.ro situația lui Iohannis. În esență, judecătoarea susține că, în ipoteza că va fi declarat incompatibil, Iohannis va fi la mâna judecătorilor CCR. Reluam mai jos cele mai importante aspecte ale analizei jduecătoarei Stoianoglo:

â–º În situația în care starea de incompatibilitate a fost constatată definitiv după constatarea de către Biroul Electoral Central a rămânerii definitive a candidaturii, nu există niciun temei legal pentru ca alegerea candidatului respectiv să nu fie validată de către Curtea Constituțională.

â–º De asemenea, situația creată nu constituie un caz de anulare a alegerilor, singura ipoteză de anulare a alegerilor fiind aceea a fraudei de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

â–º Desigur că interdicția instituită prin art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 nu poate fi ignorată. Apreciem însă că situația creată prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței stării de incompatibilitate cu privire la candidatul a cărui alegere ca Președinte al României a fost validată de către Curte poate fi circumscrisă imposibilității definitive a exercitării atribuțiilor de către președintele ales, caz de vacanță a funcției conformart. 97 din Constituția României.

â–º Consecința acestei vacanțe a funcției este interimatul funcției și organizarea de alegeri pentru un nou Președinte, în condițiile art. 98 din Constituție, cu mențiunea că textul constituțional limitează în mod explicit durata interimatului la 3 luni de la data la care la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, astfel că varianta unui interimat de trei ani, lansată în spațiul public, este în mod evident nefundamentată constituțional, cu atât mai mult cu cât atribuțiile privind dizolvarea Parlamentului și referendumul nu pot fi exercitate de către un președinte interimar.

â–ºViitorul apropiat ne va arăta poate dezlegarea pe care Curtea Constituțională o va da acestei situații deocamdată ipotetice dar generatoare de multiple dezbateri și controverse pentru a căror evitare o reglementare expresă și neechivocă este de dorit

Cazul Iohannis, pe scurt

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța că  primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S. C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că potrivit legii un primar nu poate fi și reprezentant al municipiului într-o companei de stat. „Funcția de primar și viceprimar (…) este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, a arătat ANI într-un comunicat.

Pe 25 septembrie 2013,Curtea de Apel Alba Iulia a invalidat raportul ANI. Adică judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea și că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.