Cutremurul devastator cu magnitudinea de 7,8 de sâmbătă este cel cel mai mare dezastru înregistrat în Nepal în ultimii 80 de ani, soldat cu peste 5.000 de morți și pagube uriașe.
Potrivit datelor seismologice preliminare obținute în baza undelor sonore care străbat Pământul după fiecare cutremur, pământul pe care se află capitala Kathmandu s-ar fi deplasat cu aproximativ trei metri spre sud-vest, a declarat James Jackson, un expert în tectonică de la Universitatea Cambridge.
Analiza sa este similară celei efectuate de către Sandy Steacy, șefa Facultății de Științe Fizice de la Universitatea din Adelaide.
„Probabil că seismul a avut loc pe falia inversă a Himalayei, o placă despărțitoare, care separă subcontinentul indian nordic, aflat în mișcare, de Eurasia”, a declarat Steacy.
„Falia coboară aproximativ zece grade către nord-nord-est. Mișcarea relativă în zona faliei a fost de trei metri, chiar la nord de Kathmandu”, a adăugat ea.
Falia se află între două plăci tectonice – una pe care se află India și care o împinge pe cealaltă, pe care se află Europa și Asia, cu o medie de aproximativ doi centimetri pe an – un proces care a condus la formarea Munților Himalaya.
Mark Allen de la Facultatea de Științele Pământului de la Universitatea Durham din Marea Britanie a explicat că stâncile de deasupra faliei s-au deplasat către sud, pe cele de dedesubt, conducând la o scurtare a scoarței Pământului în regiune.
„Ar fi simplist să se spună că orașul Kathmandu a fost mutat cu trei metri”, a declarat el.
„Ar putea să fi avut loc o alunecare de trei metri, pe falie, la punctul de nucleație al cutremurului, la 15 kilometri adâncime. Însă aceasta dispare în toate direcțiile, inclusiv în sus, spre suprafață”, a adăugat el.
Este neclar dacă modificările sunt atât de importante încât să impună ajustarea hărților de înaltă precizie.
– Everestul nu se află pe falie
În pofida faptului că orașul Kathmandu s-a deplasat, este puțin probabil ca înălțimea Muntelui Everest – cel mai înalt din lume – să se fie modificat cu mai mult de câțiva milimetri, având în vedere că muntele nu se află direct deasupra liniei faliei.
„Principala alunecare a avut loc la vest de Everest. Mutele nu se află direct deasupra planului faliei”, a subliniat Steacy.
„În plus, scufundarea faliei este foarte puțin profundă. Trei metri în plan orizontal nu înseamnă mare lucru pe verticală”, a adăugat ea.
Allen împărtășește aceeași opinie. „Ar putea exista un efect, dacă vreo avalanșă a dislocat din zăpada care acoperă vârful”, a adăugat el.
Ian Main, un profesor de seismologie la Universitatea din Edinburgh, este de părere că a avut loc o „mică” schimbare în înălțime, dar că este prea devreme să fie precizată.
„Vom afla în curând dacă a avut loc vreo modificare a înălțimii care poate să fie detectată”, după analizarea unor date culese prin satelit înainte și după cutremur, a precizat el.
Everestul se ridică la 8.848 de metri deasupra nivelului mării. Cutremurul de sâmbătă a provocat o avalanșă pe munte, în care au fost ucise cel puțin 18 persoane la tabăra de bază.
Unii experți au avertizat că în lunile următoare ar putea să aibă loc noi replici.
„Alunecarea din 25 aprilie a crescut presiunea asupra altor segmente ale aceleiași falii sau ale unor falii adiacente, care sunt susceptibile să se rupă la rândul lor”, a declarat Allen.
„Ar putea avea loc noi cutremure, legate de evenimentul principal, timp de luni de zile de-aici înainte în regiune”, a avertizat el.