Dă-ți TESTUL DE ROMÂN. Românii, puși în încurcătură de o întrebare cu „tâlc”: Cine a fost Traian?
This browser does not support the video element.
Cine a fost Traian? O întrebare din istorie, formulată cât se poate de clar și deloc ambiguă. Cel puțin la prima vedere. „Depinde care Traian că sunt mulți Traiani”, ne-au răspuns cei mai mulți dintre cei intervievați. Semn că întrebarea nu era lipsită de echivoc. Cei mai mulți s-au gândit în primă instanță la Traian Băsescu. Unii și-au dat seama însă că întrebarea se referea la împăratul Romei și au dat răspunsul corect. Alții însă au căzut în capcană: „Traian a fost un comandant de vas. Un om cu valoare”. Nu puțini sunt cei care îl asociază pe Traian cu Decebal, astfel că raspunsul la întrebarea Cine a fost Traian a fost „Traian și Decebal” sau „Horea, Cloșca și Crișan, Decebal și Traian. Nu se știe? „
Pe lângă istorie, alte domenii pe care trebuie să le stăpânească străinii care vor să devină cetățeni români sunt și Constituția sau geografia, precum și elemente de civilizație și cultură care să le permită să se integreze ulterior în societate. Trebuie menționat faptul că, în cadrul interviului pe care îl susțin, nu primesc un număr fix de întrebări și nu sunt punctați.
„Membrii Comisiei pentru Cetățenie apreciază cunoștințele solicitanților în ansamblu, prin raportarea diferențiată la posibilitățile intelectuale și gradul de educație ale fiecăruia dintre ei, fără discriminare, nefiind stabilit un numar fix de întrebări la care solicitantul trebuie să răspundă corect pentru a fi declarat admis la interviu”, potrivit reprezentanților ANC.
gândul a selectat cele 10 întrebări din auxiliarul Ghidului privind obținerea rezidenței pe termen lung și a cetățeniei române, indicat de reprezentanții ANC ca fiind o sursă de încredere pentru cei care se pregătesc pentru a deveni cetățeni români, întrebările propriu-zise nefiind publice.
În ultimii 16 ani (2002-2014), aproape 2.600 de cetățeni străini au obținut cetățenia română după ce au reușit să răspundă la astfel de întrebări. Această statistică nu-i cuprinde pe cetățenii români care și-au pierdut cetățenia română și și-au redobândit-o în intervalul menționat sau pe descendenții lor.
Celelalte șase întrebări și răspunsurile pe care le-am obținut le veți putea vedea în următoarele materiale pe care gândul le va publica în cadrul campaniei „DĂ-ȚI TESTUL DE ROMÂN!”.
Gândul lansează o provocare și cititorilor săi pe care îi invită să-și dea TESTUL DE ROMÂN!
Testele conțin câte zece întrebări, altele decât cele la care au răspuns cetățenii intervievați de gândul, precum și răspunsurile.
Condiții pentru solicitarea cetățeniei române
Pentru a solicita cetățenia română, un cetățean străin trebuie să îndeplinească mai multe condiții, potrivi Legii cetățeniei române, legea nr. 21/1991 republicată în 2010, dintre care amintim: locuiește pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau este căsătorit cu un cetățean român de cel puțin 5 ani, a împlinit 18 ani, nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care „îl face nedemn de a fi cetățean român „, cunoaște limba română și are noțiuni elementare de cultură și civilizație românească suficiente pentru a se integra în viața socială, cunoaște prevederile Constituției și imnul național. Timpul de așteptare pentru solicitarea cetățeniei române se poate reduce și până la jumătate în anumite condiții prevăzute de lege (art 8, alineatul 2).
De asemenea, pot solicita cetățenie română și persoanele care au pierdut-o, precum și descendenții acestora până la gradul II inclusiv (art. 10), precum și persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora pâna la gradul III (art. 11). Ultimele două categorii nu au fost incluse în statistica ANC privind numărul cetățenilor străini care au cerut și au obținut cetățenia română în ultimii 5 ani.
Etapele procesului de obținere a cetățeniei române
Procesul de obținere a cetățeniei române începe cu depunerea unei cereri la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) din București. După depunerea cererii, se stabilește termenul de verificare a îndeplinirii condițiilor menționate, cu excepția cunoașterii limbii române, a elementelor de cultură și civilizație, a Constituției și a imnului, care sunt verificate în cadrul unui interviu, cea de-a treia etapă din cadrul procesului de obținere a cetățeniei române. În perioada cuprinsă între depunerea cererii și susținerea interviului, solicitantul trebuie să completeze un dosar pentru a dovedi că îndeplinește condițiile impuse de lege. În cazul în care solicitantul este declarat admis în urma interviului, președintele ANC emite un ordin de acordare a cetățeniei române. În termen de trei luni de la data comunicării ordinului, persoana care a obținut cetățenia română trebuie să depună jurământul.
Cât durează să obții cetățenia română
Una dintre cele mai importante etape în procesul de obținere a cetățeniei române este completarea dosarului, ulterioară depunerii cererii la ANC. Cu cât completarea acestuia se face mai repede, cu atât solicitantul are mai multe șanse să obțină cetățenia mai rapid. Un cetățean străin are la dispoziție 6 luni de la data depunerii cererii pentru a completa acest dosar. Odată această etapă încheiată, chemarea la interviu se face în termen de maxim 6 luni, potrivit reprezentanților ANC.
În cazul în care un soliciant este respins după susținerea acestui interviu, acesta trebuie să depună o nouă cerere, dar abia după 6 luni de la respingerea celei anterioare.
VIDEO realizat de Diana Marcu, Ramona Loznianu (reporteri), Cătălin Sanda (imagine), Daniel Ivan (editor de montaj), Cezar Helmis (producție)