Dacă ROMÂNII nu primesc permis de ședere în Marea Britanie, nici BRITANICII nu primesc în România. Ce se va întâmpla în cazul unui BREXIT fără acord
„În calitatea noastră de deținători ai Președinției Rotative, depunem eforturi pentru ca Brexit să nu afecteze negativ cei aproximativ 3 milioane de cetățeni ai Uniunii care sunt rezidenți în Marea Britanie și cei aproximativ un milion de cetățeni britanici aflați în state membre UE. Pentru România prioritar este să reușim să protejăm drepturile cetățenilor noștri care locuiesc, lucrează sau studiază în Regatul Unit, în cazul în care Marea Britanie va ieși din UE fără finalizarea unui acord”, a precizat, vineri, Carmen Dan, în cadrul unei declarații de presă.
Potrivit ministrului de Interne, în Marea Britanie locuiesc în prezent aproape jumătate de milion de cătețeni români.
„Peste 430.000 de români locuiesc în Marea Britanie și Guvernul României are în vedere un set de măsuri pentru protejarea lor. Aceste măsuri sunt bazate pe principiul reciprocității, pentru că cetățenii români din Regatul Unit trebuie să beneficieze de același drepturi pe care le vor avea cei aproape 2.500 de britanici din România (…) Propunerea noastră este ca cetățenilor britanici cu statut Brexit, adică cei care sunt înregistrați în acest moment în România, să le fie acordate permise de ședere, după efectuarea unor verificări minime referitoare la motive de siguranța națională, ordine publică, sănătate publică, precum și cu obligația ca cetățenii britanici și membrii de familie să facă dovada faptului că dețin legal spațiul de locuit și mijloace de întreținere”, mai susține Carmen Dan.
Potrivit ministrului, dreptul de ședere temporară pe teritoriul României se va asigura pentru o perioadă maximă de 5 ani, astfel încât să le fie oferită cetățenilor britanici cu statut Brexit și membrilor de familie ai acestora posibilitatea continuării șederii pe teritoriul României. De asemenea, Carmen Dan mai spune că se va introduce o perioadă tranzitorie, până la sfârșitul anului 2019, timp în care dreptul de ședere obținut de către cetățenii britanici în România este recunoscut de drept, fără a fi necesare demersuri administrative din partea acestora.
„Acest termen limită al perioadei de tranziție, respectiv sfârșitul anului 2019, poate fi prelungit în cazul în care acest lucru este necesar, din motive care țin de posibila nefinalizare a procesului de negocieri între cele două guverne. La împlinirea perioadei de 5 ani de reședință continuă în România, cetățenii britanici vor avea dreptul să solicite un permis de ședere pe termen lung. De asemenea, permisele de conducere emise de autoritățile britanice vor fi recunoscute în România atât în trafic, cât și pentru preschimbare, la fel ca și până acum”, spune Dan.
Ministrul de Interne a mai precizat că aceste măsuri se vor lua numai în situația în care Marea Britanie va ieși din UE fără finalizarea unui acord „și numai cu respectarea principiului reciprocității”.
Primarul Londrei, politicianul laburist Sadiq Khan, a cerut, vineri, amânarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și convocarea unui nou referendum privind apartenența țării la Blocul comunitar.
„Este clar că nu putem ajunge la un acord semnificativ aprobat de Parlament înainte de 29 martie”, a declarat Sadiq Khan pentru Agenția France-Presse.
„Sper că premierul va asculta argumentele”, a precizat Khan, cerând amânarea sau anularea Brexit.
„Trebuie să oprim ceasul. Acordul negociat de premier, chiar dacă este capabil să amelioreze situația, este unul prost. Parlamentul este în impas. În aceste condiții, cred că ar trebui să le permitem britanicilor să aibă un cuvânt de spus”, a subliniat primarul Londrei.
Partidul Laburist va propune sau va susține convocarea unui nou referendum pe tema apartenenței Marii Britanii la Uniunea Europeană, a anunțat miercuri seară formațiunea de opoziție. „Suntem dezamăgiți că Guvernul a respins proiectul alternativ Brexit propus de Partidul Laburist. De aceea, Partidul Laburist va prezenta sau va susține un amendament în favoarea unui nou vot public pentru a împiedica planul conservator de ieșire din UE care va avea efecte negative”, a declarat Keir Starmer, purtătorul de cuvânt al formațiunii de centru-stânga.
Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate fi amânată, dar doar pe baza unor motive întemeiate, a afirmat joi negociatorul-șef al UE, Michael Barnier. „Dacă va fi făcută o solicitare, liderii europeni vor adresa întrebarea «pentru ce?», iar durata eventualei amânări va fi legată de această întrebare”, a declarat Michel Barnier. O amânare de ordin „tehnic” poate dura până la alegerile europarlamentare programate în luna mai, a precizat Barnier, explicând că altfel va apărea problema participării Marii Britanii la acest scrutin.
Premierul Marii Britanii, Theresa May, va propune amânarea pentru puțin timp a ieșirii țării din Uniunea Europeană în cazul în care Camera Comunelor nu va opta pentru aprobarea Acordului sau pentru producerea Brexit fără acord. Theresa May a declarat marți în Camera Comunelor că a înregistrat „progrese bune” în discuțiile cu liderii UE din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. „Știu că unii membri ai Camerei Comunelor sunt preocupați că timpul se scurge, că există o stare de incertitudine pentru companii”, a afirmat Theresa May. Premierul a precizat că va propune un nou vot parlamentar pe tema Acordului Brexit până pe 12 martie. Dacă textul va fi respins din nou, pe 13 martie va adresa Camerei Comunelor întrebarea dacă preferă ieșirea Marii Britanii din UE fără niciun acord. Uniunea Europeană ar avea disponibilitatea de a aproba o amânare scurtă a ieșirii Marii Britanii din organizație dacă Guvernul de la Londra va cere acest lucru, au transmis unii oficiali europeni.
Însă președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut miercuri Marii Britanii să ia o decizie clară privind ieșirea din Uniunea Europeană, subliniind că Acordul Brexit nu va fi renegociat și că discuțiile vor fi prelungite doar dacă acest lucru se justifică. „A venit momentul ca britanicii să ia o hotărâre”, a declarat Emmanuel Macron, cu mai puțin de o lună înainte de ieșirea programată a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Liderul de la Paris a subliniat că amânarea Brexit se poate face „doar dacă este justificată”, reiterând că „Acordul Brexit nu poate fi renegociat”.
Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, dar Guvernul Theresa May speră să obțină concesii suplimentare din partea Bruxellesului pentru a putea evita producerea unui Brexit fără acord. Camera Comunelor a respins Acordul Brexit negociat de Theresa May cu Bruxellesul și a votat o serie de amendamente. Problema este că noua formă a Acordului care ar fi aprobat de parlamentarii britanici trebuie prezentată și Uniunii Europene, care a avertizat că proiectul de tratat nu va fi renegociat.
Theresa May vrea renegocierea situației frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată de numeroși parlamentari britanici. Garanțiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în „serii de negocieri repetate” în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică.
Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May și Bruxelles prevede reciprocitate în privința libertății de circulație, o perioadă de tranziție post-Brexit, menținerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord și păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroși politicieni britanici. Mai mulți membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest față de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană.