Dan Șova reclamă la instanța supremă durata prea lungă a anchetei DNA împotriva sa

Contestația a fost depusă de Șova în 9 aprilie, urmând să fie analizată, joi, de un judecător de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casașie și Justiție (ICCJ).

Senatorul cere, astfel, accelerarea procedurilor de urmărire penală.

Potrivit Codului de procedură penală, contestația privind durata procesului penal poate fi depusă dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată „nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă”.

Conform sursei citate, contestația poate fi formulată după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale.

Dan Șova este urmărit penal, din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma „Șova și Asociații” a încheiat trei contracte de asistență juridică cu complexurile Turceni și Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie – 13 februarie 2008, Dan Șova, cu știință, în contextul litigiului dintre Complexul Energetic Turceni (CET) și ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Dumitru Cristea, la data faptelor director general și ordonator de credite al CET, să încheie un contract distinct de asistență juridică cu privire la respectivul litigiu.

În acest fel, Șova ar fi contribuit la decizia lui Cristea de a încheia nelegal, la 13 februarie 2008, contractul de asistență juridică între CET și SCA „Șova și Asociații”. De asemenea, ar fi conceput termenii și condițiile contractului și l-a semnat din partea SCA „Șova și Asociații”, obținând un folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes), susțin procurorii anticorupție.

Într-un alt caz, în perioada 2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu știință, în contextul litigiului dintre CET și Electrica, Dan Șova ar fi insistat pe lângă Cristea să încheie un contract distinct de asistență juridică cu privire la respectivul litigiu, „contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un act adițional la contractul de asistență juridică”. Și în acest caz, Șova ar fi conceput termenii și condițiile actului adițional, l-a semnat din partea SCA „Șova și Asociații”, obținând un folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

Totodată, în perioada ianuarie – 14 februarie 2008, Dan Șova, cu știință, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) și ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, ar fi insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistență juridică cu privire la respectivul litigiu.

Astfel, Șova ar fi contribuit la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistență juridică, la 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari și SCA „Șova și Asociații”, ar fi conceput termenii și contractului, semnându-l din partea societății pe care o reprezenta. În urma acestui contract, societatea de avocați a obținut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA „Șova și Asociații”, ca urmare a contractelor de asistență juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni și Rovinari este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei.

În același dosar sunt urmăriți penal Dan Laurențiu Ciurel, director de Investiții la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, și fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

Dan Șova este cercetat de Direcția Națională Anticorupție și în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

DNA a cerut Parlamentului avizarea reținerii și arestării lui Dan Șova, în dosarul „Turceni-Rovinari”. Senatul nici nu a emis o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviințarea reținerii și arestării unui senator.

În acest context, președintele Klaus Iohannis, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și PNL au sesizat Curtea Constituțională.

În urma analizării celor trei sesizări, judecătorii constituționali au admis-o doar pe cea a CSM.

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arăta în decizia CC.