Dan Voiculescu, implicat în alte șase dosare aflate pe rolul instanțelor și în unul la DNA

Unul dintre dosarele aflate pe masa judecătorilor este cel în care Voiculescu, alături de fiica sa Camelia și de șeful posturilor Antena, Sorin Alexandrescu, este judecat în legătură cu șantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

Deocamdată, nu a fost stabilită data la care va începe efectiv judecarea cazului. Conform noului Cod de procedură penală, dosarul a fost mai întâi trimis unui judecător de Cameră preliminară, care a stabilit, în 23 aprilie, că probele au fost administrate corect, iar urmărirea penală a fost legală, motiv pentru care a declarat dosarul în stare de judecată. Măsura a fost însă contestată de avocații celor implicați în proces, la instanța supremă. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dat, până acum, un verdict în acest sens, însă, dacă va menține decizia dată de Curtea de Apel București, dosarul va fi repartizat unui complet penal, care va fi însărcinat cu soluționarea procesului. În caz contrar, dosarul lui Voiculescu va fi trimis înapoi la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru refacerea rechizitoriului.

În acest dosar, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, și fiica sa Camelia au fost trimiși în judecată, la 1 octombrie 2013, alături de directorul general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, și de fostul șef Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) Șerban Pop, în dosarul privind șantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei. Potrivit DNA, Sorin Alexandrescu a fost deferit justiției pentru șantaj, în timp ce Dan Voiculescu și fiica sa, pentru complicitate la această infracțiune. Șerban Pop, președinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, în calitate de director general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat și gradual, acte de constrângere asupra lui Bendei, amenințându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupție, astfel încât să îl determine să semneze niște contracte cu firma pe care o administra Alexandrescu. Procurorii susțin că Voiculescu era la curent cu activitățile lui Alexandrescu și chiar l-a sprijinit.

Un proces cu șeful statului, un altul cu o verișoară și trei cu jurnaliști

Tot la Curtea de Apel București urmează să se judece procesul pe care Dan Voiculescu îl are cu președintele Traian Băsescu. Acesta din urmă a câștigat în 2 mai, la Tribunalul București, procesul în care Dan Voiculescu l-a dat în judecată pentru declarația făcută de șeful statului în iulie 2012, în plenul Parlamentului.

În 5 iulie 2012, președintele Traian Băsescu declara, în plenul Parlamentului, că „unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu” a afimat că trebuie controlată justiția, șeful statului precizând că Parlamentul nu va putea întoarce instituțiile la modul de supunere din 2000-2004.

În urma acestei afirmații, Dan Voiculescu a anunțat în aceeași zi că îl dă în judecată pe Băsescu pentru afirmații defăimătoare, precizând că nu îi va solicita acestuia daune materiale, ci doar să admită faptul că a mințit.

Cel de-al treilea dosar aflat la Curtea de Apel București care îl are în prim-plan pe Dan Voiculescu este cel în care acesta a dat-o în judecată pe verișoara sa din străinătate Paraschiva Silaghi, pentru că l-a acuzat că a oferit fostei Securități informații despre ea.

În primă instanță, Dan Voiculescu a pierdut și acest proces, întrucât Tribunalul București i-a respins cererea ca Silaghi să-i plătească peste 130.000 de euro drept daune morale generate de schimbarea unei declarații pe care aceasta o făcuse la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Voiculescu a introdus acțiunea împotriva verișoarei sale în iulie 2012. El spunea, în legătură cu solicitarea Paraschivei Silaghi de a-și schimba declarațiile inițiale în procesul cu CNSAS, că, înaintea modificării acestora, verișoara îi solicitase, cu împrumut, 40.000 de euro, sumă pe care el a refuzat să i-o dea.

Paraschiva Silaghi declara, pentru MEDIAFAX, că și-a schimbat declarația față de Dan Voiculescu pentru că atunci când a dat prima declarație „nu a avut în față actele de la CNSAS”. În 10 martie 2011, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis irevocabil că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Felix”.

Celelalte trei dosare ajunse în instanță sunt pe rolul Tribunalului București, toate fiind deschise urmare a unor reclamații ale omului de afaceri împotriva mai multor jurnaliști sau publicații.

Într-unul dintre aceste dosare, Dan Voiculescu l-a dat în judecată pe Robert Turcescu, moderator al unei emisiunii difuzate de B1 TV, după ce jurnalistul a făcut mai multe dezvăluiri despre fondatorul PC.

Voiculescu se judecă, într-un alt proces, cu jurnaliștii de la Evenimentul Zilei, care au scris mai multe materiale despre acesta. Fondatorul Grupului de firme Grivco s-a simțit lezat de aceste articole, motiv pentru care i-a chemat în fața instanței pe Dan Andronic, Ionel Stoica, Marian Păvălașc, Cătălin Antohe, Iulian Virgil Munteanu, dar și Editura Evenimentul și Capital.

Un alt caz care îl aduce pe Dan Voiculescu în fața instanței se referă la dosarul în care omul de afaceri i-a dat în judecată pe jurnaliștii de la Deutsche Welle, pe motiv că aceștia că au scris un articol „urât și murdar” despre el.

„Deocamdată, s-a semnat un proces împotriva lui Deutsche Welle, o instituție serioasă de felul ei. Dar există un om acolo, Petre Iancu, care are un director, care probabil vor trebui să plătească 400.000 de euro. O parte din acești bani, dacă nu chiar toți, vor fi direcționați către Academia Media, pentru tinerii care vor să intre în media. Vor fi burse gratuite”, spunea Voiculescu, la jumătatea lunii iulie.

DNA susține că Voiculescu a șantajat prin trustul Intact

În afara dosarelor aflate la instanță, Dan Voiculescu este vizat de o anchetă a procurorilor anticorupție. Aceștia susțin că omul de afaceri „a amenințat, direct sau prin intermediari, oameni de afaceri și administratori a trei companii că, în situația în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact – n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanșa o agresivă campanie de discreditare”.

Sub această amenințare, susțin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunțător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparținând acestuia. Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Voiculescu, pentru „șantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (șapte acte materiale)”.

Nicolae Palfi, Octavian Crețu, acționari la Romaqua, și Nelu Iordache ar fi – potrivit unor surse judiciare – oamenii de afaceri șantajați de Dan Voiculescu, prin amenințări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, în 8 august, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel București.

Alături de Voiculescu, în dosarul ICA au fost condamnați Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, Sorin Pantiș, fost ministru, la șapte ani de închisoare, fostul director al Agenției Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost șef al Direcției Juridice din ADS, și Vlad Nicolae Săvulescu, fost șef al Direcției de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte șase ani de închisoare.

Flavius Adrian Pop, fost șef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare, Gheorghe Sin și Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene și Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanța dispunând confiscarea mai multor imobile apaținând inculpaților, printre care sediile posturilor de televiziune Antena și cel al grupului de firme Grivco.