Daniel Morar, despre achitarea lui Năstase în dosarul „Mătușa Tamara”: „Așa se întâmplă în activitatea judiciară”
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Daniel Morar, a declarat, duminică seara, la Realitatea TV, despre achitarea fostului premier Adrian Năstase în cazul „Mătușa Tamara” că „așa se întâmplă în activitatea judiciară”, „nu întotdeauna se finalizează cu o condamnare”.
Întrebat dacă este un eșec hotărârea de achitare a lui Năstase, Daniel Morar a spus că „părea (un dosar-n.r.) interesant”.
„Așa se întâmplă în activitatea judiciară. Nu întotdeauna trebuie să se finalizeze cu o condamnare și este firesc într-o societatea democratică”, a afirmat, la Realitatea TV, Daniel Morar.
În 3 septembrie, Adrian Năstase a fost achitat definitiv în dosarul „Mătușa Tamara”, potrivit unei hotărâri a completului de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Adrian Năstase a fost trimis în judecată de către DNA pentru dare de mită, Ioan Melinescu, președinte al ONPCSB între anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită și divulgare de informații, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită și la dare de mită.
Procurorii arătau că, în noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denunțătoare, pe Ristea Priboi și pe Adrian Năstase, cărora le-ar fi comunicat că, în cadrul instituției în care își desfășura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont bancar având-o ca titular pe Daniela Năstase, soția lui Adrian Năstase.
Atunci, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmărește această finalitate, susțineau procurorii.
Dosarul se referă la proveniența și circumstanțele depunerii sumei de 400.000 de dolari în contul Danielei Năstase, soția lui Adrian Năstase. Conform unui contract de vânzare-cumpărare, suma de 400.000 de dolari, depusă în numerar la o bancă, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri și a altor bunuri de valoare de către mătușa Danielei Năstase, pe nume Tamara Cernasov.
Acest caz s-a constituit în urma unui denunț a lui Genică Boierică, despre care completul de trei judecători a ICCJ a apreciat că nu este credibil.
„Concluzia procurorului nu poate fi împărtășită de instanță întrucât este contrazisă de materialul probator administrat, care a relevat că: există un mare dubiu că în luna noiembrie ar fi avut loc o întâlnire între inculpații Năstase Adrian, Melinescu Ioan și Priboi Ristea, mijlocită de denunțătorul Genică Boerică; chiar martorul Genică Boerică arată că Năstase Adrian nu i-a promis lui Melinescu Ioan numirea în funcția de președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; decizia de numire în funcție a fost una colectivă, luată în consens în ședința de Guvern din 30 decembrie 2000; schimbările în conducerea unor instituții au fost discutate anterior în partid, în ideea realizării programului de guvernare; scopul pretins a fi urmărit de mituitor nu are o justificare logică (clasarea lucrării nr. S……/1999 și intrarea în posesia acesteia), aspecte asupra cărora se va reveni în continuare. Toate aceste concluzii, desprinse din probele analizate anterior, infirmă susținerea parchetului că numirea lui Melinescu Ioan în funcția de președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită pentru inculpatul Melinescu și, respectiv, dare de mită pentru inculpatul Năstase”, se arată în motovarea deciziei completului de trei judecători, care a fost contestată de DNA la completul de cinci magistrați, care a menținut achitarea celor trei.