Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a publicat, în transparență decizională, textul Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) privind Codul administrativ al României.
Printre prevederile textului de OUG au rămas și unele declarate neconstituționale, precum pensiile speciale pentru aleșii locali.
„(2) Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, beneficiază de indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. (3) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la alin.(1) se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizația brută lunară aflată în plată. (…) (7) Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public”, arată textul OUG.
De asemenea, potrivit sursei citate, hotărârile privind administrarea patrimoniului se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor locali în funcție.
Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Daniel Suciu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că este posibil ca actul normativ să fie adoptat săptămâna viitoare de către Executiv.
„Asteptăm observațiile și definitivăm forma”, a explicat Suciu.
Guvernul motivează adoptarea unei Ordonanțe de Urgență făcând apel la „angajamentele constante și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii Europene, precum și riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaționale ca urmare a neimplementării în termenele asumate în documentele strategice (ex. Acordul de Parteneriat încheiat cu Comisia Europeană) a unor măsuri de reformă a administrației publice, a căror reglementare nu mai poate fi amânată”.
În forma proiectul de ordonanță de urgență sunt o serie de reglementări cu privire la persoanele care au dreptul să aibă un cabinet sau cancelarie în subordine, printre care se numără primari, viceprimari, dar și premierul, vicepremierul, ministrul sau secretarul din stat din cadrul Executivului.
„(1) Au dreptul la organizarea unui cabinet care funcționează în cadrul instituțiilor pe care le conduc sau în cadrul cărora își desfășoară activitatea: a) Prim-ministrul; b) viceprim-ministrul; c) ministrul de stat, ministrul și ministrul delegat; d) secretarul general al Guvernului, secretarul general adjunct al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului; e) consilier de stat, secretarul de stat și subsecretarul de stat și asimilații acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale; f) conducătorul organelor de specialitate ale administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat; g) președintele consiliul județean; h) primarii; i) vicepreședinții consiliilor județene; j) viceprimarii”, potrivit textului pus în transparență decizională pe site-ul MDRAP.
De asemenea, proiectul de OUG conține prevederi privind și numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului și cancelariei:
„a) 18 posturi pentru cabinetul;
b) 12 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;
c) 8 posturi pentru cabinetul viceprim-ministru fără portofoliu;
d) 8 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei prim-ministrului;
e) 8 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;
f) 4 posturi pentru cabinetului secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat și asimilatul acestuia din cadrul ministerelor și aparatului de lucru al Guvernului și consilierului de stat;
g) 4 posturi pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate la adminsitrației publice centrale, cu rang de secretar de stat;
h) 2 posturi pentru cabinetul subsecretarului de stat și asimilatul acestuia din cadrul aparatului de lucru al Guvernului din cadrul ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
i) 13 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului București;
j) 6 posturi pentru cabinetul președintelui consiliului județean și primarilor municipiilor reședintă de județ, precum ș pentru cancelaria prefectului; k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor, respectiv municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. j), vicepreședinților consiliilor județene, viceprimarilor municipiilor reședință de județ; l) un post pentru cabinetele viceprimarilor comunelor, orașelor și municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. k).
Asociația Municiilor din România (AMR) a transmis Guvernului că este de acord cu adoptarea în procedură de urgență a Codului administrativ, depunând și câteva observații la actul normativ.
În noiembrie 2018, judecătorii CCR au admis sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a Opoziției cu privire la introducerea pensiilor speciale și articolul privind folosirea limbii minorităților în administrația locală sunt neconstituționale.
Totodată, șeful statului critica, în sesizarea admisă de Curtea Constituțională, și introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleșii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene. Președintele Iohannis mai argumenta că legea privind Codul administrativ a fost adoptată de Parlament cu încălcarea principiului bicameralismului.