Danileț îi cere Ministrului Justiție să nu desecretizeze în totalitate arhiva SIPA. Ce documente ar trebui lăsate SECRETE

„Referitor la declarația dvs de desecretizare a arhivei SIPA pe care presa a preluat-o în cursul zilei de azi, vă rog să reflectați în mod temeinic cu privire la această decizie. SIPA este o pată urâtă în istoria justiției românești. Ani de-a rândul magistrații au fost spionați, probabil și controlați ori șantajați, prin intermediul acestui serviciu secret militarizat aflat în perioada 1991-2005 în subordinea ministrului justiției. Informațiile care se află acum în arhiva SIPA depusă în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și sigilată de o comisie din care am făcut parte și eu, privesc aspecte profesionale și de viața privată a angajaților din sistemul de justiție, inclusiv a magistraților. Față de conținutul documentelor respective (note informative realizate în urma discuțiilor cu diverse persoane, consultării de dosare judiciare ori filaje realizate de agenții SIPA) consider că acestea nu trebuie să devină accesibile publicului!”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă de judecătorul Cristi Danileț ministrului Justiției.

Danileț spune că documentele prezente în arhiva SIPA nu trebuie să devină instrumente de amenințare sau batjocorire a judecătorilor și procurorilor.

„Elementele adunate de acest serviciu secret în mod nelegal nu trebuie să devină instrumente de amenințare sau batjocorire a judecătorilor și procurorilor, indiferent că sunt în funcție sau care și-au încetat deja activitatea. După mine, acele documente nu prezintă niciun fel de credibilitate, iar după inventarierea lor și separarea de celelalte documente interesând chestiuni administrative legate de activitatea SIPA (inclusiv numele angajaților SIPA și informatorilor acestora), ele trebuie imediat topite. Numai în acest fel se poate pune capăt activității de control a carierei magistraților de către factori politici și servicii secrete din perioada 1997-2004”, a mai transmis Cristi Danileț.

De altfel, judecătorul a cerut Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să facă cercetări după dezvăluirile făcute de jurnalistul Dan Andronic, magistratul susținând că nu a sustras, copiat, stocat sau dezvăluit informații cuprinse în notele consultate din arhiva SIPA. Sesizarea a venit după ce Andronic a susținut, într-un articol publicat pe evz.ro, că arhiva SIPA ar fi fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, comisie formată din judecătorul Cristi Danileț și procurorul DNA Paul Dumitriu. Plângerea făcută de Cristi Danileț a fost trimisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, referindu-se la desecretizarea arhivei SIPA, că în cel mai scurt timp va face această procedură, acesta precizând că trebuie respectate toate procedurile legale.

„Respectând procedurile legale, în cel mai scurt timp, desecretizez arhiva SIPA”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader a precizat că nu a fost presat să ia această decizie.

„Nu m-a presat și nu mă presează nimeni, există o lege 24 pe 2000 privind normele de tehnică legislativă. Normele de tehnică legislativă ne obligă să respectăm anumiți pași procedurali. Eu am decis să desecretizez arhiva pentru că este un subiect care s-a repetat de foarte multe ori în spațiul public, de regulă la venirea unui nou ministru al Justiției. Dacă există un interes public constant și atât de evident pentru conținutul acestei arhive, sigur interesul public trebuie respectat și o voi desecretiza. Procedura va fi cea legală”, a spus, la ieșirea de la ședința CSM, ministrul Justiției.

Președintele Înaltei Curți de Casaie și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat că desecretizarea arhivei SIPA ar trebui făcută pe etape.

„Ministrul Justiției spunea că acest proces ar trebui făcut în mai multe etape, lucru cu care eu sunt întru totul de acord și anume o inventariere a categoriilor de documente care ar putea face parte din această arhică SIPA și în funcție de specificul lor se va proceda sau nu la desecretizare. Dacă aceasta este declarația de dimineață a domnului ministru, eu o susțin, sunt de acord cu dânsul”, a declarat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul Cristina Tarcea.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut Ministerului Justiției, printre altele, publicarea componenței comisiilor care s-au ocupat de arhiva SIPA, precum și măsurile dispuse de acestea, dar și data sigilării arhivei.

CSM a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, că este necesară clarificarea situației arhivei SIPA dintr-o dublă perspectivă: aceea a situației juridice actuale și a presupusei folosiri a informațiilor din cuprinsul fondului arhivistic în diverse scopuri.

„Plenul CSM solicită Ministerului Justiției, în calitate de custode al arhivei SIPA, să comunice elementele necesare pentru lămurirea cu prioritate a unor aspecte, precum componența comisiei înființate în baza HG 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justiției, cu enumerarea concretă a atribuțiilor, responsabilităților, modalității/procedurii efective în care și-a desfășurat activitatea această comisie, precum și prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situația în care astfel de acte au fost întocmite), a raportului final și/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuții/sarcini/îndatoriri/responsabilități, întocmit la momentul predării fostei DGAP către Administrația Națională a Penitenciarelor”, se arată în documentul transmis de CSM Ministerului Justiției.

Totodată, CSM a solicitat să fie cunoscut numărul comisiilor înființate ulterior și componența nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiției, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum și toate măsurile dispuse în urma desfășurării acestor comisii, în situația în care au existat. Consiliul mai vrea și data sigilării arhivei și procesul verbal întocmit în acest sens, dar și menționarea modalității de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat. Totodată, CSM cere detalii despre „existența unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiției, în situația în care au fost depuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări a CSAT de către Ministerul Justiției pe tema modalității de gestionare, în timp, a arhivei SIPA”.

„Consiliul Superior al Magistraturii apreciază necesară clarificarea tuturor aspectelor mai sus menționate în contextul în care după mai bine de 12 ani de la adoptarea Hotărârii de Guvern nr 127/2006 privind desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției, această temă nu a primit încă niciun răspuns”, potrivit sursei citate.