Danileț și Ghica, eliminați din CSM pentru că ar fi „băsiști”: e un argument suficient? Cine se bucură de haosul din Justiție
Consiliul Superior al Magistraturii a marcat marți o premieră revocându-i pe Alina Ghica și Cristi Danileț. În documente, cei doi au fost revocați pentru că au votat la conducerea CSM un procuror. Bătălia din CSM are, însă, ca miză întregul sistem judiciar, care prin disputele din Consiliu a arătat că este slăbit. Câștigătorii indirecți ai convulsiilor din CSM sunt politicienii cu dosare penale, care îi pot ataca în liniște pe procurorii sau pe judecătorii care îi anchetează sau îi judecă. Disputa din CSM este similară cu cea a referendumului din vară, cei doi judecători fiind revocați fără motive concrete.
În spațiul public, Danileț și Ghica, alături de Oana Hăineală, trec drept „băsiști”, de unde și o intensă campanie de presă împotriva lor, dublată de articole de solidaritate din tabăra cealaltă. Faptul că disputele politice trasează decizii într-o instituție vitală pentru sănătatea Justiției, cum este CSM, nu are decât un singur câștigător: politicianul cu dosar penal. Dintr-o analiză gândul, sunt câteva zeci de politicieni direct interesați ca întregul eșafodaj din Justiție să se năruie. Iar „discuțiile” din ședința de marți a CSM au semănat îngrijorător de mult cu hărmălaia dintr-o gâlceavă parlamentară.
Analiza gândul arată că, în această bătălie, opiniile publice exprimate de premierul Ponta au fost convergente cu cele ale ministrului Pivncieru, ale membrilor CSM Horațiu Dumbravă, Adrian Neașu, dar și cu cele ale unor asociații ale magistraților.
Judecătorii Alina Ghica și Cristia Danileț au fost revocați din CSM după ce mai multe instanțe din țară au solicitat acest lucru prin intermediul adunărilor generale. Cei doi au posibilitatea să conteste decizia CSM în instanță, iar o hotărâre finală ar putea fi luată de Curtea Supremă. În urma procedurii de revocare a celor doi, locurile acestora vor fi ocupate interimar de către Elena Popescu, de la Târgu Jiu și Dana Gârbovan, de la Cluj. Judecătoriile și Curțile de Apel din țară vor iniția o nouă sesiune de alegeri pentru cele două locuri din CSM. Este pentru prima dată când doi membri ai CSM sunt revocați.
De unde a pornit eliminarea lui Ghica și Danileț din CSM
Revocarea celor doi membri CSM s-a făcut în contextul alegerilor din cadrul CSM pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte. În 4 ianuarie, CSM a ales-o pe Oana Hăineală președinte al CSM, stabilind și o premieră, deoarece este pentru prima dată când un procuror conduce consiliul. În cadrul ședinței, a apărut un blocaj, pe motiv că pentru funcția de vicepreședinte a candidat Alina Ghica, astfel că o parte din membrii CSM, în frunte cu Horațiu Dumbravă și Adrian Neacșu, au contestat alegerile acuzând rocada Hăineală-Ghica. În 2012, Alina Ghica a fost președinte al CSM, iar Oana Hăineală vicepreședinte. Alina Ghica nu a mai fost aleasă vicepreședinte, iar Cristi Danileț s-a înscris pentru funcția de vicepreședinte.
Cine a cerut revocarea celor doi
Practic, revocarea celor doi judecători a semănat cu procedura de suspendare a președintelui Traian Băsescu. S-a cerut revocarea lor, dar fără a indica motive de drept. Pentru Cristi Danileț, revocarea a fost inițiată de către judecătoria Râmnicu Vâlcea, iar pentru Alina Ghica, de către Curtea de Apel Cluj. În cazul judecătorului Danileț, magistrații de la judecătoria Râmnicu Vâlcea au motivat că el trebuie să fie revocat pentru că a participat la alegerea netransparentă a Oanei Hăineală ca președinte CSM, că activitatea sa în Consiliu a fost necorespunzătoare și că a dorit să își promoveze interesele proprii, și nu cele ale judecătorilor care l-au ales.
În cazul Alinei Ghica, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au invocat motive similare și lacunare, mai precis că aceasta nu și-a îndeplinit atribuțiile corect. În general, instanțele din țară care au votat revocarea celor doi și-au însușit argumentația de mai sus. Procedura de revocare prevede, însă, ca aceste solicitări să conțină motive clare și temeinice și să fie indicat clar ce dispoziții au încălcat membrii CSM supuși revocării. În final, un număr consistent de judecători de la Judecătorii și Curți de Apel au votat revocarea celor doi. Plenul CSM a aprobat revocarea.
â–º Alegerile din CSM de pe 4 ianuarie, care au generat ulterior și revocarea celor doi membri CSM, au coalizat prin opiniile publice persoane publice precum Mona Pivniceru, Victor Ponta, Horațiu Dumbravă, Adrian Neacșu și unele posturi de televiziune.
Același tip de retorică l-au avut și Asociația Magistraților din România și Uniunea Națională a Judecătorilor. Mona Pivniceru a criticat alegerile din CSM la Antena 3. „Doamna Hăineală este președintele CSM, în mod regretabil”, a declarat Pivniceru. Ea anunța pe 7 ianuarie că în sistem urmează „convulsii”.
Victor Ponta declara despre alegerile din CSM că au fost o mascaradă. „Ce s-a întâmplat la CSM a fost o mascaradă”, a comentat Ponta pe 5 ianuarie, la o zi după alegerile din CSM. Victor Ponta l-a atacat direct pe Cristi Danileț, acuzându-l că este propagandist PDL. „Danileț este mai propagandist decât unul de la PDL, chiar decât Cristi Preda”, a declarat Ponta.
Judecătorii Horațiu Dumbravă și Adrian Neacșu au contestat în permanență alegerea Oanei Hăineală în fruntea CSM și au cerut demisia acesteia, dar și demisiile Alinei Ghica și a lui Cristi Danileț, aceste luări de poziție fiind similare cu comunicatele și solicitările oficiale formulate de Asociația Magistraților din România și de Uniunea Naționala a Judecătorilor din România.
Alina Ghica, Oana Hăineală și Cristi Danileț au făcut obiectul unor emisiuni în care erau atacați la televiziunile de știri.
Penalii din politică, marii câștigători ai luptei din CSM
Unul din aspectele relevate de bătălia din CSM, atât pentru revocare, cât și pentru alegerea președintelui, este faptul că o instituție esențială pentru sistemul judiciar arată că este divizată și vulnerabilă factorilor externi. Dacă în 2012 CSM a funcționat unitar și a avut luări de poziții ferme atunci când politicienii atacau judecătorii, Consiliul apărând independența justiției, acum vigoarea instituției în a proteja magistrații care anchetează sau judecă dosarele mari de corupție este pusă sub semnul îndoielii. Spre deosebire de 2011, când raportul pe Justiție al Comisiei Europene consemna că CSM trebuie să câștige în încredere, în 2012, Comisia sublinia că instituția a făcut pași importanți în a deveni garantul independenței justiției.
Din actuala bătălie, au de câștigat în mod clar zecile de politicieni cu dosare de corupție. Numai în Parlamentul României sunt 23 de senatori și deputați cu dosare penale sau anchetați. Cu un CSM slăbit de lupte interne, instituția nu mai poate apăra judecătorii și procurorii care anchetează aceste dosare sau judecătorii care deliberează în astfel de dosare. Cele mai sonore nume sunt Dan Voiculescu sau Liviu Dragnea. În 2012, Comisia Europeană a subliniat că politicienii au atacat judecătorii și procurorii în spațiul public, în special politicienii care au dosare de corupție.
La suprafață, scandalul din CSM pare o ceartă între judecători și procurori. Judecătorii par să fie nemulțumiți de faptul că se încalcă o cutumă a Consiliului, care spune că CSM va avea mereu președinte un judecător, iar vicepreședintele va fi procuror. Public, taberele din CSM s-au împărțit între judecătorii Horațiu Dumbravă, Adrian Neacșu, Alexandru Șerban, Marius Tudose și ministrul Mona Pivniceru, pe de o parte, și Oana Hăineală, Alina Ghica și Cristi Danileț, pe de altă parte.
De ce este important CSM în sistemul judiciar
Anul 2013 este unul extrem de important pentru CSM, fiind anul unor numiri în funcții-cheie. Aceasta ar putea fi și una din mizele scandalului generat acum. Numirile procurorului general și a șefului DNA ar putea să treacă din nou prin CSM, care, e drept, dă doar un aviz consultativ. Dar Comisia Europeană a transmis public în raport că procurorii propuși de Mona Pivniceru trebuie să primească avizul pozitiv al CSM.
O altă numire crucială în sistemul judiciar este și aceea a noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța unde se judecă dosare de mare corupție și care l-a condamnat pe Adrian Năstase la închisoare cu executare. Actualul președinte la ICCJ, judecătoarea Livia Doina Stanciu, a fost numit în funcție la propunerea CSM în 2010 pentru un mandat de trei ani. Mandatul ei expiră în septembrie 2013, astfel că CSM va trebui să deruleze un nou concurs pentru ocuparea acestei funcții cruciale din sistemul judiciar. În acest context, funcția de președinte și vicepreședinte al CSM devin din nou extrem de importante.
La fel de important este faptul că tot în acest an expiră mai multe mandate ale adjuncților din cadrul DNA și din cadrul Parchetului General. Din nou, numirile pe aceste funcții trec prin CSM.
O altă miză a sistemului judiciar pe 2013 este și cea exprimată în programul de guvernare a cabinetului Ponta II: „clarificarea statutului procurorilor și rolul Ministerului Public raportate la dispozițiile constituționale”. Unele voci din sistem susțin că această clarificare a statutului procurorului ar însemna transformarea procurorilor în funcționari publici cu independența conferită de statutul de magistrat eliminată.
CSM-ul are aici un alt rol important – este forul care apără și susține public magistrații în fața acuzațiilor politicienilor. CSM este cel care apără reputația unui magistrat când este acuzat în spațiul public.
La fel de important este faptul că, în Parlament, a fost demarată procedura de revizuire a Constituției, or un CSM divizat și slăbit nu va putea susține întărirea rolului magistraților în Constituție. Un CSM divizat cum apare acum nu poate fi vocal în privința procedurilor legate de imunitatea parlamentară porevăzută în Constituție.