Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, la 1 ianuarie 2018 populația vârstnică de 65 ani și peste depășind cu 350 mii persoane populația tânără de 0-14 ani, 3,614 milioane față de 3,264 milioane persoane anul trecut. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).
Vârsta medie a populației a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017. Vârsta mediană a fost de 41,2 ani, în creștere cu 0,4 ani față de 1 ianuarie 2017. La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5,0%) și a celei de 10-14 ani (5,1%).
În ansamblu, populația după domiciliu, adică numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, care poate să includă și emigranții, a scăzut la 22,194 milioane persoane, cu 0,2% mai mică față de 1 ianuarie 2017, potrivit INS.
Peste 3 milioane de români vor dispărea din statistici în următorii 30 de ani
În 30 de ani, populația României va ajunge la nivelul anului 1950, iar în 2100 vom fi mai putini cu șapte milioane și jumătate.Cu o populație de 19,679 milioane de locuitori în 2017, România va ajunge la 16,397 milioane de locuitori în 2050, întorcându-se, practic, la nivelul anului 1950, așa cum arată datele ONU,care prevede un viitor sumbru al țării noastre, inclusă în topul 10 al statelor al căror număr de locuitori va scădea cu peste 15%. De partea celalată, lumea se va confrunta cu o creștere a populației în țările subdezvoltate, organismele globale ajungând în punctul în care nu vor mai putea lupta cu sărăcia, inegalitatea, foametea și malnutriția.
Datele Organizației Națiunilor Unite (ONU), scot la iveală o realitate sumbră care va marca lumea în următorii aproape 100 de ani. Dacă în prezent, populația globală se apropie de 7,6 miliarde de oameni, în condițiile în care în 2015 aceasta atingea doar 7,4 miliarde. Această creștere devine una nesemnificativă dacă ne uităm la predicțiile existente pentru următorii 50 – 100 de ani. Potrivit datelor ONU, în 2050 populația globală ar putea ajunge la 9,8 miliarde de locuitori, urmând să depășească 11,2 miliarde în 2100.
Creșterea uriașă va avea la origine escaladarea nivelului de fertilitate în țările subdezvoltate. Astfel, rata fertilității în cele mai slab-dezvoltate 47 de țări va ajunge la 4,3 nașteri per femeie, iar numărul total de locuitori al acestor state va atinge 1,9 miliarde de persoane până în 2050, aproape dublu față de nivelul actual, estimat la 1 miliard de persoane. Totodată, estimările depășesc orice așteptare când vine vorba despre anul 2100. Pentru acest an, datele ONU preconizează atingerea unui nivel maxim de 3,2 miliarde de oameni. În perioada 2017-2100, este de așteptat ca cel puțin 33 de țări subdezvoltate să-și tripleze populația. Între ele se regăsesc Angola, Burundi, Nigeria, Somalia, Tanzația și Zambia, în cazul ultimelor două fiind estimată o creștere de peste cinci ori.
Concentrarea acestei creșteri a populației în țările cele mai sărace va face din ce în ce mai grea reușita guvernelor de a eradica sărăcia și de a reduce inegalitatea între diferitele părți ale Globului sau de a combate foametea și malnutriția. Totodată, va deveni mult mai greu ca organismele globale să extindă și să îmbunătățească sistemele sanitare și de educație sau să să asigure accesul la serviciile de bază, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.
La polul opus se situează alte 51 de țări ale lumii, ale căror populații se estimează că vor scădea în perioada 2017-2050. În cazul câtorva state se va ajunge în situația în care numărul de locuitori se va diminua cu peste 15%. Este vorba despre: Bulgaria, Croația, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Ucraina și Insulele Virgine.