Datele reci care dezvăluie o realitate îngrijorătoare. Problema cu care se confruntă, în fiecare zi, unul din cinci copii din România

În raportul „Eradicarea sărăciei educaționale și materiale în rândul copiilor din Europa”, Salvați Copiii a realizat o radiografie a fenomenului sărăciei și a modului în care acesta afectează această categorie vulnerabilă la nivel european.

Inegalitatea este principala cauză a sărăciei și excluziunii sociale a copiilor, iar prăpastia care există între bogați și săraci se adâncește din ce în ce mai mult în majoritatea statelor europene. 

„În cazul copiilor care trăiesc în familii monoparentale, numeroase ori în gospodării în care adulții nu au foarte mult sau nu au deloc de lucru, riscul de a crește în sărăcie este mai mare”, se arată în raportul citat. Cercetările și datele obținute arată că acei copii care trăiesc în familii în care locul de muncă nu este ceva stabil și obișnuit prezintă un risc cu 54% mai mare decât copiii care trăiesc în familii cu o intensitate mai ridicată a muncii. Totuși, nici în cazul copiilor ai căror părinți au un loc de muncă nu au garanția că nu vor fi săraci. Un exemplu în acest sens îl reprezintă situația din țări precum Luxemburg, Bulgaria, Spania sau Suedia în care o cincime dintre copiii ai căror părinți lucrează sunt expuși riscului de sărăcie. Acest lucru se agravează când ne referim la România, unde procentul se aproapie de 50%.

ACTUALITATE Cum afli dacă telefonul tău este ascultat. Semnele clare că ți se ascultă apelurile și ți se citesc mesajele

09:38

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 447. Stare de asediu în Homs, Siria/Impas în negocierile Hamas-Israel

09:15

„Dormim patru într-o singură cameră: mama mea, tatăl mei, sora mea și cu mine, deoarece casa noastră este foarte mică. Când vin iarna acasă îmi este frig, iar vara este prea cald”, este definiția pe care o fată din Spania o dă sărăciei. De partea cealaltă, în România, un copil spune: „Prin sărăcie înțeleg că nu avem bani suficienți și condițiile necesare pentru a avea măcar o viață decentă”. 

„Cultura este importantă deoarece îți permite să alegi ce să faci în viață și să realizezi acel lucru. Este baza tuturor lucrurilor. Muzica este importantă deoarece îți deschide mintea. Mi-a plăcut foarte mult când am mers la un concert cu mama mea. Am simțit că particip la ceva important și magic”. Este o definiție dată de un copil din Italia fericirii. Lucruri care altor copii li se par normale înseamnă totul pentru copiii pentru care acest tip de activități nu le este la îndemână.

Dincolo de lipsurile materiale, sărăcia în rândul copiilor se manifestă și la nivel educațional. Putem vorbi despre un fenomen care, în raportul Stalvați Copiii, a fost denumit sărăcie educațională. Aceasta limitează dreptul copiilor la educație și le răpește șansa de a învăța tot ceea ce le este necesar pentru a-și asigura un drum lin într-o lume aflată în permanentă schimbare.

„Copiii săraci din punct de vedere educațional nu au nici șansa de a-și dezvolta abilitățile care le permit să se dezvolte emoțional, să stabilească relații și să aibă un rost într-o societate căreia simt că-i aparțin”, se arată în raportul organizației. 

Atât lipsurile materiale, cât și sărăcia educațională afectează dezvoltarea și starea de bine a copiilor încă din primii ani de viață. În 11 țări din Europa gradul de acoperire a sistemului de protecție a copilului, cu toate elementele pe care le include acesta, este de sub 20%, iar în Slovacia, Polonia, Cehia și România este sub 10%. Un alt indicator îl reprezintă frecventarea învățământului preșcolar, care în România, Polonia și Cehia este sub 50%. 

Rămânând în sfera educației, potrivit raportului, copiii ai căror părinți provin din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic au un risc cu aproximativ 30% mai mare de a obține, la școală, rezultate slabe la matematică și citit/lectură, comparativ cu cei care provin din familii cu un statut socio-economic bun. „Tatăl meu este șomer, deoarece fabrica unde lucra s-a închis. Mama mea stă acasă dar își caută un loc de muncă; dacă părinții mei spun „nu”, o fac dintr-un motiv. Părinții mei vor să fim fericiți. Dacă spun nu, înseamnă că nu au bani. Eu înțeleg”, mărturisește o fată din Spania, arătând faptul că, de multe ori, copiii care se regăsesc în situații similare sunt resemnați.

Cele mai recente date confirmă acest lucru, prin faptul că 22% dintre copiii de 15 ani din Europa nu se pot folosi în viața reală de cunoștințele de matematică învățate la școală. De asemenea, 2 din 10 copii nu înregistrează performanțe în ceea ce privește cititul. În Bulgaria, Cipru, România și Grecia, peste o treime dintre elevii de 15 ani au rezultate slabe la matematică și citire. 

„Acesta este un cerc vicios: sărăcia materială conduce la sărăcie educațională, iar ambele potențează transmiterea dezavantajului între generații”, se concluzionează în raport. 

Datele arată o corelație puternică între performanțele educaționale slabe ale copiilor și situația socio-economică a părinților lor, iar sărăcia educațională se traduce și în creșterea ratei de șomaj în rândul tinerilor. „Copiii care părăsesc școala de timpuriu, având calificări limitate, sunt mai expuși riscului de a fi șomeri sau de a avea locuri de muncă necalificate, prost plătite”, se arată în raport. 

„Știu că este important să merg la școală, însă pentru asta este nevoie de foarte mulți bani. Când îi cer mamei mele bani, se plânge și îmi spune că, deoarece tata este la închisoare, nu pot cere prea multe… toate aceste caiete, creioane, cărți. Dar dacă nu le am, profesorii se enervează iar colegii de clasă râd de mine, așa că nu vreau să mă întorc de acolo”, povestește un copil din Italia drama prin care trece atunci când, la școală, simte că este diferit de ceilalți copii, pentru simplul fapt că ei au ceva ce el nu poate avea: caiete și cărți. 

Pentru realizarea acestui studiu au fost intervievați o serie de 300 de copii din opt țări europene (Germania, Islanda, Italia, Olanda, Norvegia, România, Spania și Suedia), care proveneau din medii economice de niveluri diferite. Din declarațiile acestora reiese că ei cunosc importanța educației și faptul că acesta este un punct extrem de relevant pentru viața lor și le-ar plăcea să fie implicați mai mult în procesele legate de administrarea și coordonarea activităților din școlile lor. 

„Când voi deveni părinte, vreau să îi învăț pe copiii mei să viseze, să persevereze și să își îndeplinească visurile. Și să învețe cât se poate de bine la școală”, a mărturisit un băiat olandez, această idee fiind născută din lucrurile care i-au lipsit în propria-i copilărie. 

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este mai ridicat în rândul copiilor decât al adulților. Raportul la nivelul statelor europene este de 28% risc în rândul copiilor față de 24% în cazul adulților. Riscul este cu peste 10 puncte procentuale mai mare în cazul României și Ungariei. În doar nouă state europene riscul este mai scăzut în cazul copiilor decât în cazul adulților, incluzând aici țări precum Danemarca, Cipru, Slovenia, Estonia, Finlanda, Norvegia, Suedia, Germania și Croația. „În timp ce pentru un adult riscul de sărăcie sau excluziune socială poate fi temporar, fără ca aceasta să aibă neapărat consecințe majore, efectele negative ale sărăciei asupra copiilor pot persista pe tot parcursul vieții”, după cum arată concluziile din raportul Salvați Copiii.