De câte ori poate refuza președintele propunerea unui nou șef la Curtea Supremă. Ultimele modificări din proiectul legilor justiției

În momentul de față, Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor prevede că președintele ICCJ, vicepreședinții și sefii de secție sunt numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, iar șeful statului nu poate refuza propunerile CSM decât motivat. În proiectul depus la Parlament, președintele nu poate refuza decât o singură propunere pentru fiecare din aceste funcții. De asemenea, este introdusă suplimentar condiția pentru ocuparea acestor funcții ca respectivii magistrați să nu fi fost sancționați disciplinar.

În forma depusă de Ministerul Justiției, articolului 53 are următorul conținut: „(1) Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar. (2) Președintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1). (3) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Durata mandatului a fost crescută față de actualele prevederi legale de la 3 la 4 ani.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

O limitare similară a dreptului de a refuza propunerile este impusă și Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește propunerile făcute de către ministrul Justiției pentru ocuparea funcțiilor de procurori-șefi. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat încă din august că șefii Parchetelor nu vor mai fi numiți de către președintele României, ci de către CSM, însă Consiliul va trebui să accepte a doua propunere făcută de ministrul de Justiție, în caz că nu a fost de acord cu prima.

Numirea procurorilor-șefi este reglementată, în noua formă propusă, în articolul 54 al Statutului. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestora, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți de Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, prevede primul alineat al acestui articol.

Alineatul 3 prevede explicit că secția de procurori a CSM nu poate refuza decât o singură propunere a ministrului de Justiție pentru aceste funcții, iar motivarea refuzului trebuie făcută publică. Ca și în cazul fucțiilor de conducere de la ICCJ, durata mandatului a fost prelungită de la 3 la 4 ani.

Proiectul supus dezbaterii Parlamentului conține și modificări consistente, față de normele aflate în vigoare, ale regulilor privind promovarea magistraților. Astfel, vechimea necesară pentru ca un judecător să treacă de la judecătorie la tribunal a fost mărită de la 5 la 7 ani, același interval fiind prevăzut și pentru accederea la parchetul de pe lângă tribunal. Pentru curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, vechimea minimă necesară a fost mărită de la 6 la 10 ani. În cazul Înaltei Curți de Casație și de Justiție, intervalul pentru magistrați a fost majorat de la 8 la 15 ani.

De asemenea, este limitată posibilitatea transferului între cele două categorii ale magistraturii întrucât judecătorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe superioare nu pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii care au promovat în funcții de execuție nu pot fi numiți în funcția de judecător timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.

În plus, au fost modificate condițiile concursului de promovare a concursului pentru gradul profesiona superior. Dacă până acum, magistratul susținea examen în disciplina dreptului în care era specializat, în ce privește procedura, jurisprundența ICCJ, a CCR și jurisprudența CEDO, în viitor o probă suplimentară ar putea fi evaluarea unor acte întocmite de candidați în ultimii 3 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați.

Nu în ultimul rând, este introdus un articol care se referă la evaluarea psihologică periodică a magistraților: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt supuși la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice și medicale. Dacă în urma evaluării psihologice, judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor primește calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni”, se arată în proiect.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, Comisiei speciale parlamentare privind domeniul justiției proiectul de modificare a legilor Justiției.

Președintele Comisiei pentru stabilitatea în justiție, Florin Iordache (PSD), a declarat, miercuri, că aleșii vor lucra „în integralitate” proiectele de lege privind schimbările din Justiție, afirmând că vor fi și amendamente propuse de Ministerul Justiției care nu vor fi asumate de niciun partid. „Calendarul este următorul, așa cum am anunțat și în plenul comisiei, avem pentru cele trei legi – 303, 304 și 317 – opinia Ministerului Justiției, aceasta va fi publicată pe site-ul comisiei, iar începând de săptămâna viitoare vom invita la comisie într-un format mult mai larg tot ce înseamnă sistem juridic, începând cu MJ, CSM, Înalta Curte, Parchetul General, asociațiile profesionale”, a declarat deputatul PSD Florin Iordache.

Iordache a afirmat că Parlamentul nu își va asuma toate amendamentele propuse de Ministerul Justiției. „Avem un draft, dar noi vom lucra în integralitatea celor trei legi. Sunt anumite articole pe care dumnealui le propune, dar nu vor fi îmbrățișate de niciun grup parlamentar, deci practic nu vor fi cuprinse în viitorul proiect de lege, dar sunt și alte articole pe care noi considerăm că în acest moment trebuiesc modificate”, a spus Iordache.

PNL consideră că PSD-ALDE „încearcă în Justiție o crimă cu autor necunoscut”, a declarat, miercuri, fostul ministru al Justiției, deputatul Cătălin Predoiu, criticând faptul că nimeni nu își asumă politic modificarea legilor justiției și reclamând că deputații nu au putut vedea draftul proiectelor.

„După ziua de azi este destul de clar pentru noi, PNL, că PSD și ALDE încearcă în Justiție o crimă cu autor necunoscut. Nimeni nu-și asumă politic proiectul de modificare a legilor justiției. Este, tehnic, elaborat de către minister și împins în Parlament fără niciun fel de asumare pe soluțiile respective”, a declarat fostul ministru al Justiției, deputatul PNL Cătălin Predoiu, la finalul ședinței în care ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat propunerile de modificare a legilor Justiției.

La rândul său, deputatul USR Stelian Ion a declarat că ministrul Justiției a venit „cu o mapă sub braț” și le-a pus parlamentarilor pe masă „cartoful fierbinte”, criticând faptul că aleșii nu au putut vedea proiectul de modificare a legilor justiției, singurul care l-a primit fiind Florin Iordache.

„Rămâne să vedem textul pe care înțeleg că l-a înmânat domnului fost ministru al Justiției, Florin Iordache. Așadar nu facem decât să speculăm la momentul acesta pentru că domnul ministru a venit cu o mapă la sub braț, ne-a pus cartoful fierbinte pe masă și a plecat fără să răspundă la prea multe întrebări. Legat de alte aspecte ale acestei legi, rămâne să vedem care sunt propunerile, cert este că nu aceasta este maniera corectă de a face propuneri legislative. Guvernul trebuia să facă un proiect, să-l depună la registratură, nu să vină să-l pună pe birou și să spună: «Luați acest proiect și dacă vreți să-l asumați, domnilor deputați și senatori, să o faceți». Este un mod atipic și nemaiîntâlnit”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.