De ce a fost ACHITAT Gigi Becali în dosarul schimburilor de terenuri

Probele procurorilor DNA nu dovedesc acuzațiile aduse finanțatorului Stelei, George Becali, fostului ministru al Apărării Victor Babiuc, fiicei acestuia, Ioana, și generalului Dumitru Cioflină, în legătură cu schimbul de terenuri dintre omul de afaceri și MApN, motivează ICCJ achitarea acestora.

„Considerând așadar că prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații nu a fost răsturnată, Înalta Curte urmează a da eficiență principiului «in dubio pro reo», astfel că va dispune achitarea acestora (…) lipsind cerința esențială pentru întregirea elementului material al laturii obiective al infracțiunii de luare de mită, respectiv dovada faptului că încheierea contractului de vânzare-cumpărare între inculpații Becali George și Babiuc Ioana Cristina Anca s-a făcut în scopul aprobării unui nou schimb de terenuri de către inculpatul Babiuc Victor”, arată instanța supremă, în decizia prin care a dispus achitarea inculpaților din dosarul privind schimbul de terenuri.

Potrivit magistraților, lipsa probelor care să conducă la stabilirea unei legături între încheierea contractului de vânzare-cumpărare și aprobarea celui de-al doilea schimb de terenuri de către Victor Babiuc a determinat Parchetul să încerce să dea o conotație penală unor împrejurări care fie sunt pe deplin explicabile și lipsite de orice relevantă, fie sunt flagrant contrazise de probatoriul administrat chiar în cursul urmăririi penale.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Tot în documentul citat, judecătorii notează că „se mai afirmă în rechizitoriu faptul că, de la data încheierii contractului, inculpata Ioana Babiuc nu și-a exercitat dreptul de proprietate, în sensul că nu a formulat cerere de deschidere de rol fiscal, nu s-a înscris în cartea funciară și nu și-a delimitat proprietatea, susțineri ce sunt contrazise chiar de probatoriul administrat de procuror în cursul urmăririi penale”.

„Înalta Curte reține că tocmai împrejurarea că inculpata și-a deschis rol fiscal a condus la aflarea existenței contractului de vânzare-cumpărare încheiat între inculpată și Becali George. Astfel, la solicitarea Direcției Naționale Anticorupție de a fi comunicate toate documentele ce privesc terenuri deținute pe raza orașului Voluntari, în perioada 1990-2007 de către Babiuc Victor, Babiuc Lucia, Babiuc Ioana Cristina Anca și Babiuc Dorina Roxana, Primăria Voluntari București a comunicat faptul că Babiuc Ioana Cristina Anca figurează la rolul fiscal”, se precizează în motivare.

Parchetul, mai arată judecătorii ICCJ, susține că identificarea terenului s-a făcut prin efectuarea unor mențiuni suplimentare pe o schiță întocmită de către MApN și avizată de către OCOT (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară) și că aceste mențiuni au fost făcute de o persoană neautorizată, deci înscrisul oficial ar fi fost falsificat și utilizat ca anexă la contract, „aspect ce denotă reaua credință a părților”. Ca și în cazul tuturor celorlalte înscrisuri pe care Parchetul le-a apreciat că fiind false, nu se formulează nici un fel de acuzații privind săvârșirea vreunei infracțiuni de fals sau uz de fals, susțin magistrații.

„Instanța nu identifică nimic fals și nici reaua credință a părților în faptul că pe o schiță cadastrală, ce nu era obligatorie pentru încheierea contractului și care, legal, nu producea nici un fel de consecințe juridice (la acea dată documentația cadastrală nu era necesară pentru înstrăinarea unui teren), cel mai probabil vânzătorul a localizat printr-un desen suprafața de teren înstrăinată. Curtea reține că există identitate între terenul ce a făcut subiectul contractului de vânzare-cumpărare, astfel cum rezultă acesta din schița în discuție, și terenul cumpărat în fapt de către inculpata Babiuc Ioana Cristina Anca. (…) Referitor la celelalte acuzații, se reține depoziția inculpatei privind modul în care a ajuns să achiziționeze terenul”, se mai arată în motivare.

În concluzie judecătorii ICCJ arată că „niciunul din aspectele învederate de către Parchet nu este de natură să susțină, din punct de vedere probator, acuzația formulată, aceasta rămânând la nivelul unei simple prezumții”.

Oferta de schimb a lui Becali către Ministerul Apărării Naționale, arată instanța, este făcută ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu Babiuc Ioana Cristina Anca, la un interval de aproximativ două luni, „neexistând nicio dovadă a înțelegerii prealabile inițiale între cei trei inculpați (aceasta este doar presupusă) și nici măcar a faptului că Becali George, la momentul încheierii vânzării, intenționa să facă această ofertă (nici nu era proprietarul terenului din Ștefănești)”.

De asemenea, arată magistrații, nu există probe din care să rezulte că Babiuc și Becali se cunoșteau sau că Babiuc ar fi știut despre existența primului schimb și despre interesul Ministerului Aparării Naționale de a obține terenuri la Ștefănești, întrucât suprafața deținută nu era suficientă. „Dimpotrivă, din probele administrate rezultă că inculpatul a fost informat asupra acestor aspecte ulterior primirii ofertei, de către martorul Stănășilă Constantin”.

Pe de altă parte, se mai arată în motivare, „nici suprafața terenului și nici valoarea relativ modestă a acestuia, nu înclină spre varianta acuzării – primirea unei teren de 700 de mp, în câmp, lipsit de utilități, în valoare, conform expertizei, de 3.483 dolari, în scopul aprobării unui schimb de peste 20 de hectare și cu o valoare, stabilită de aceeași expertiză, de aproximativ 500.000 de dolari”.

„Deși, de regulă, aceste aspecte nu sunt relevante pentru reținerea infracțiunii de luare de mită, totuși, în condițiile probatoriului din prezenta cauză, disproporția vădită dintre folosul ce se susține că a fost primit de către inculpatul Babiuc Victor, prin intermediul fiicei sale, și cel obținut de inculpatul Becali George, constituie un element care nu poate fi ignorat total și care nu sprijină ipoteza pe care a fost construită învinuirea”, afirmă instanța.

În finalul motivării, judecătorii notează că „în raport de considerentele anterioare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în cauză nu s-au administrat probe sigure, certe, decisive și care să nu lase loc nici unei îndoieli, acuzarea inculpaților bazându-se pe o simplă supoziție, dedusă din încheierea contractului de vânzare-cumpărare între Babiuc Ioana Cristina Anca și Becali George. Or, instanța nu poale să-și fundamenteze o hotărâre de condamnare pe probabilitate, pe supoziții, ci doar pe certitudinea dobândită pe bază de probe de natură să înlăture orice echivoc și să demonstreze, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăția inculpaților”.

Gigi Becali, Victor Babiuc, fiica acestuia, Ioana, și Dumitru Cioflină au fost achitați, în 24 mai, de instanța supremă în dosarul schimbului de terenuri dintre Becali și Ministerul Apărării Naționale.

Astfel, Becali a fost achitat pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, Victor Babiuc și fiica lui, Ioana, pentru luare de mită și, respectiv, complicitate la luare de mită, iar Dumitru Cioflină, pentru abuz în serviciu.

Magistrații instanței supreme au decis achitarea celor patru pe motiv că lipsește unul dintre elementele infracțiunii.

Totodată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrelor puse în 2010 asupra unui teren de 700 de metri pătrați al Ioanei Babiuc, asupra imobilelor din București ale lui Cioflină și Victor Babiuc, precum și cele ale lui Gigi Becali din Voluntari.

Decizia a fost atacată cu recurs la completul de cinci judecători al instanței supreme.

Potrivit procurorilor, în perioada 1996-1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roșia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafața totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecință prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari.

Astfel, Cioflină și Babiuc, uzând de prerogativele funcțiilor de conducere pe care le dețineau în cadrul acestui minister, au aprobat schimburile de terenuri dintre MApN și George Becali cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează proprietatea publică și circulația juridică a terenurilor, în defavoarea statului. Cei doi inculpați au făcut demersuri pentru grăbirea finalizării schimbului, în condițiile în care instituții ale statului și funcționari din cadrul MApN implicați atrăgeau atenția cu privire la diferența de valoare dintre terenurile ce fac obiectul schimbului și lipsa utilității terenului de la Ștefăneștii de Jos pentru MApN. Pentru a da o aparență de legitimitate acestor schimburi, Cioflină și Babiuc au inclus în Planul de apărare al țării pentru perioada 1997-2000 construirea unui punct de comandă nou la Ștefăneștii de Jos, arătau procurorii.

În 5 octombrie 1998, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între MApN și George Becali, prin care se predau la schimb 8,80 hectare de teren al MApN situat în intravilanul localității Voluntari și 9,36 hectare de teren situat în comuna Ștefănești, județul Ilfov al lui George Becali.

Ulterior, în 4 iunie 1999, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între MApN și Becali, prin care acesta din urmă a predat 21,58 hectare de teren în zona comunei Ștefănești în schimbul a 20,9 hectare în Voluntari.

Victor Babiuc a aprobat efectuarea schimbului de terenuri cu Becali cu încălcarea dispozițiilor legale privind regimul juridic al bunurilor proprietate publică și cu încălcarea dispozițiilor privind circulația juridică a terenurilor, fără un aviz din partea Direcției Legislație și Contencios din MApN, potrivit procurorilor DNA.