De ce a fost mutat dosarul de corupție al lui Dan Voiculescu la Curtea Supremă. Judecat de completul care l-a condamnat pe Năstase

Dosarul de corupție al lui Dan Voiculescu va fi judecat de Curtea Supremă pe 25 aprilie de același complet care l-a condamnat pe fond pe Adrian Năstase. Dosarul a fost mutat din nou la Curtea Supremă pentru că fondatorul Partidului Conservator a fost ales senator. Tribunalul București a trimis dosarul la instanța supremă, deși avocații lui Voiculescu au susținut că acesta nu este încă senator, pentru că nu a depus jurământul și nu și-a preluat mandatul. În motivarea deciziei de mutare a dosarului, judecătorul susține că nu are importanță dacă Voiculescu a depus sau nu jurământul.

Pe 20 decembrie, judecătorul Constantin Marino de la Tribunalul București a decis ca dosarul de corupție a lui Dan Voiculescu să fie trimis la Curtea Supremă. Magistratul a constatat că Dan Voiculescu a dobândit, în urma alegerilor, calitatea de senator. Conform Codului de Procedură Penală, dosarele în care este judecat un deputat sau senator sunt soluționate de Curtea Supremă. În cazul lui Dan Voiculescu a apărut însă o situație specială. Senatorul PC a fost ales într-un colegiu din Sectorul 4, însă nu s-a prezentat la sedința în care trebuia să depună jurământul, astfel nu și-a preluat mandatul.

Avocatul Marian Nazat, apărătorul lui Dan Voiculescu, a susținut în instanță că de fapt fondatorului PC nu i-a fost validat mandatul de parlamentar, astfel că dosarul său nu putea fi trimis la Curtea Suprmă.

CITEȘTE AICI DECIZIA INSTANȚEI

Avocatul lui Voiculescu a arătat instanței că acesta nu a dobândit calitatea de senator, pe motiv că mandatul său nu a fost validat pentru că nu a depus jurământul în plenul Parlamentului. „Avocatul arată că mandatul de senator se validează la momentul depunerii jurământului, însă, datorită stării precare de sănătate a inculpatului, acesta s-a aflat în imposibilitate de a depune jurământul, motiv pentru care apreciază că, la acest moment, inculpatul nu a dobândit calitatea de senator”, a susținut avocatul Nazat pe 20 decembrie 2012.

Procurorul de ședință (cel care reprezintă acuzarea în proces n.red.) a susținut că până pe 19 decembrie calitatea de senator a lui Voiculescu a fost consființită și că Tribunalul nu mai este competent să judece dosarul.

Argumentația Tribunalului București

În motivarea deciziei de declinare a competenței pentru Curtea Supremă, judecătorul Tribunalului București a explicat că Voiculescu a dobândit calitatea de senator după ce pe pe 14 decembrie Monitorul Oficial a publicat rezultatul alegerilor, iar pe 19 decembrie aceste rezultate au fost validate și de către Parlament. Judecătorul susține că există o diferență între calitatea de senator și mandatul de senator. Astfel că odată ce Voiculescu a dobândit calitatea de senator nu mai contează că nu și-a preluat mandatul de senator, adică dacă a depus jurământul în plen.

„Potrivit dispozițiilor art.70 din Constituția României, deputații și senatorii >. La aliniatul 2, art.70 face distincția dintre mandatul de parlamentar, respectiv calitatea de deputat sau senator deoarece, când face referire la pierderea calității de deputat sau senator nu mai vorbește despre mandatul de deputat sau senator.

Tribunalul consideră că aceste distincții făcute între calitatea de senator sau deputat, respectiv mandatul de senator sau deputat, sunt necesare deoarece calitatea de senator este rezultatul exercitării unui drept fundamental al cetățenilor, dreptul de a alege, pe când mandatul de senator sau deputat este rezultatul unor formalități legale legate de exercitarea acestui mandat.”, se arată în motivarea instanței

Judecătorul Tribunalului arată că nedepunerea jurământului de către Voiculescu nu înseamnă că dosarul său nu poate fi trimis la Curtea Supremă. ” Faptul că din motive obiective sau subiective inculpatul V. D. nu a depus jurământul, în opinia Tribunalului nu poate constitui un impediment în a constata că în cauză, față de această nouă calitate competența soluționării cauzei aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”, scrie judecătorul în motivare

Voiculescu: „Depun jurământul săptămâna viitoare”

Senatorul PC a declarat că dorește ca dosarul său să fie tranșat cât mai repede și că nu a fost prezent la depunerea jurământului în Parlament din motive medicale. „Eu am lipsit câteva zile, de fapt nu sunt singurul care nu a depus jurământul (…) Ulterior, unii s-au făcut mai repede bine, au venit mai repede, eu săptămâna viitoare depun jurământul și totul intră în normal, nu sunt motive de nervozitate”, a spus Voiculescu, întrebat despre momentul în care își va rosti jurământul în calitate de senator nou ales.

Ponta: „A fost o decizie greșită”

Premierul Victor Ponta a declarat, în 8 ianuarie, că decizia judecătorului de la tribunal legată de Dan Voiculescu în cazul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost una greșită, arătând că acesta „nu e senator” în condițiile în care nu a depus încă jurământul.

„Eu m-am uitat cu ochiul unui jurist și cred că decizia judecătorului de la tribunal a fost o decizie greșită și ar trebui CSM, cine se ocupă, să vadă de ce a dat acea decizie. Cât domnul Vociulescu nu e senator, se judecă la instanța obișnuită, când devine senator merge la Curtea Supremă. (…) Mă opresc aici ca să nu fiu acuzat că atac un judecător, Doamne ferește! Nici nu știu cine e judecătorul de la tribunal, eu vă spun opinia mea ca jurist, pe procedură. Competența după persoană este apreciată de judecător. Ești senator, te duci la Curtea Supremă. Nu ești senator, rămâi la tribunal. Nu poți să fii și senator, și nesenator”, a spus Ponta la postul B1 TV.

Judecat de completul care l-a condamnat pe Năstase

Dosarului lui Voiculescu a ajuns la Curtea Supremă pe 11 ianuarie. Primul termen din dosar va fi judecat de un complet de trei judecatori pe 25 aprilie.Dosarul a fost repartizat completului 4 de la secția penală format din judecătorii: Ionuț Matei, Cristina Rotaru și Ioana Bogdan. Acest complet a judecat pe fond dosarul Trofeul Calității si au dispus condamnarea lui Adrian Năstase la 2 ani de închisoare cu executare.

Istoricul dosarului ICA

Dosarul lui Voiculescu a fost judecat de Tribunalul București șase luni fără a se emite o sentință. La termenul din 20 decembrie Tribunalul București a dispus trimiterea dosarului la Curtea Supremă. În iunie, acest dosar fusese trimis de la Curtea Supremă la Tribunalul București.

Pe 25 iunie, Dan Voiculescu și-a dat demisia din Parlament, motivând că nu i s-a aprobat un amendament care prevedea dublarea pedepselor pentru evaziune fiscală. Unul din efectele demisiei lui Dan Voiculescu din Senat a fost mutarea dosarului de corupție în care este judecat de la Inalta Curte de Casație și Justiție la Tribunalul București.

Acum, situația este inversă. Dan Voiculescu devine senator, astfel că dosarul se mută înapoi la Curtea Supremă. Legea prevede că dosarele în care sunt inculpați deputații și senatorii se judecă de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cele șase luni în care a stagnat la Tribunalul București, dosarul a avut cinci termene de judecată. În cele mai multe din cele cinci termene s-au dispus amânări și au fost analizate diverse cereri ale apărării. Înainte să fie transferat la Tribunalul București, magistrații Curții Supreme erau aproape de finalizarea cauzei și de pronunțarea unei senținte.

Dosarul lui Diaconescu se judecă de 4 ani și încă nu există o sentință, fie și în prima instanță. Potrivit unei analize din 2011 a Curții Supreme, acest caz are termen de prescripție în anul 2018. Mai precis, dacă până în 2018 Voiculescu nu primește o sentință, atunci procesul încetează de drept.

Dosarul ICA, referitor la privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare, a fost trimis în judecată în 4 decembrie 2008, la Tribunalul București, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator, el fiind învestit pe 15 decembrie 2008. Procurorii susțin că Dan Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren și un hectar de construcții in Băneasa, la un preț de 75 de ori mai mic decât cel real.

Dan Voiculescu a fost acuzat de infracțiunile de folosire de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid a influenței și autorității date de această calitate, în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum și de spălare de bani. Celelalte persoane trimise în judecată sunt: Corneliu Popa, Sandu Jean-Cătălin, Mencipicopschi Gheorghe, Sorin Pantiș, Săvulescu Vlad-Nicolae, Domnișoru Gheorghe Marian, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica, Pop Flavius Adrian.