De ce a murit Dinu Patriciu. „Era slăbit, tras la față, nu mai avea pic de masă musculară. Era de nerecunoscut”

„Era slăbit, tras la față, nu mai avea pic de masă musculară. Era de nerecunoscut”. Asta este imaginea cu care jurnalistul Sorin Roșca Stănesscu a rămas de la ultima întâlnire pe care a avut-o cu Dinu Patriciu, în urmă cu două săptămâni. Acesta a declarat pentru gândul că omul de afaceri a fost diagnosticat în urmcă cu câteva lui cu cancer limfatic. „Starea lui de sănătate s-a agravat în ultima perioadă. A murit din cauza unei infecții pulmonare”, a mai precizat Roșca Stănescu.

Medicul curant: „A fost un altruist. Nu s-a îngrijit așa cum a trebuit”

Pe de altă parte, medicul curant al lui Patriciu, Mihai Voiculescu, a spus pentru gândul că „o boală cronică hepatică l-a înfrânt”. „Familia dorește să păstreze discreția în ceea ce privește starea de sănătate a acestuia din ultima perioadă. Cert este că o boală cronică hepartică a fost cea care l-a înfrânt. A fost un altruist. Nu s-a îngrijit așa cum a trebuit. A avut grijă mai mult de ceilalți din jurul lui decât de el”, a mai spus medicul.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

În ultmii ani de viață, Dinu Patriciu a fost diagnosticat cu ciroză hepatică, boală din cauza căreia a fost supus unui transplant de ficat, la sfârșitul anului 2012, la o clinică din Milano. La un an și opt luni după ce a suferit un transplant de ficat, Dinu Patriciu a murit pe un pat de spital din Londra.

Cancerul limfatic, boala care l-a răpus pe omul de afaceri, este o afecțiune rară. La nivel mondial există, conform statisticilor oficial, în jur de un milion de persoane care suferă de aceast tip de cancer. Nu se cunosc cauzele exacte care duc la apariția acestei boli, dar oncologii spun că afecțiunea este provocată de bolile autoimune sau de infecții grave.

Potrivit specialiștilor, cancerului limfatic este asimptomatic, iar trei sferturi din persoanele diagnosticate cu această boală află abia atunci când este prea târziu. Depistat în formă incipientă, cancerul limfatic răspunde foarte bine la tratamentul clasic pentru cancer, respectiv: chimioterapie, radioterapie. 

Transplantul de ficat a fost făcut la Milano

„Medicii români îl puteau opera pe Dinu Patriciu și aici. Avem pregătirea necesară chiar și pentru cele mai complexe cazuri. A fost alegerea lui să plece în străinătate și să se opereze la Milano. Toți pacienții au libertatea de a alege unde vor să se opereze. Și la noi în România au existat cazuri, puține, ce-i drept, în care pacienți străini au venit și au făcut un transplant de ficat. Diferența dintre un pacient român și unul străin este că statul decontează integral intervenția pentru român, în timp ce străinul trebuie să suporte intergral operația”, a declarat pentru gândul prof. dr. Irinel Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, primul medic român care a făcut un transplant de ficat la noi în țară.

Astfel, dacă s-ar fi operat în România, Dinu Patriciu nu ar fi trebuit să scoată niciun ban din buzunar, dar acesta a preferat să plece la Milano. Transplantul de ficat în clinica din Italia l-a costat 150.000 de euro. „Prețurile diferă în funcție de spitalul și țara unde te operezi. De regulă, costurile unui transplant de ficat se ridică între 100.000 și 300.000 de euro”, a spus prof. dr. Irinel Popescu.

În România, anul trecut, s-a înregistrat un record în ceea ce privește transplantul hepatic în cele două centre existente la noi în țară: Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Sfânta Maria. 122 de persoane au primit șansa la o viață nouă. „În primele șase luni ale acestui an s-au înregistrat 66 de transplanturi de ficat la Institutul Clinic Fundeni și 8 la Sfânta Maria. Cele două centre existente la noi în țară sunt arhisuficiente pentru numărul de donatori existenți”, a mai spus prof. dr. Popescu.

Ultimii trei ani și i-a petrecut prin spitalele din Germania, Milano și Anglia

Medicul curant al lui Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat pentru Mediafax, că omul de afaceri a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecții după transplantul de ficat.

„Dinu Patriciu a decedat într-un spital din Londra, cu o posibilă infecție posttransplant, fiind exclusă orice culpă medicală. Dinu Patriciu a decedat în Spitalul Royal Free Hospital din Londra, unde mergea frecvent la control pentru monitorizarea stării de după transplant”, a spus profesorul dr. Mihai Voiculescu, prieten de peste 30 de ani cu omul de afaceri și cel care de peste 20 de ani îl îngrijea pentru diverse probleme medicale.

Profesorul Voiculescu a precizat că problemele hepatice ale lui Dinu Patriciu au apărut în ultimii trei ani, timp în care au fost făcute mai multe investigații la Spitalul AKH din Viena, la Spitalul Niguarda din Milano, dar și la Londra.

„Întrucât starea sănătății nu era bună, am început pregătirea pentru transplant. În urmă cu un an și jumătate, Dinu Patriciu a fost supus unei intervenții de transplant hepatic în spitalul din Milano. Problemele de serviciu însă l-au determinat să-și monitorizeze starea de sănătate într-un spital din Londra, respectiv Royal Free Hospital. Este posibil, pe stare imunologică scăzută să fi dezvoltat o infecție. Ceea ce pot să spun este că a beneficiat de cea mai bună îngrijire și este exclusă orice culpă medicală”, a precizat prof. Voiculescu.

Supraviețuitor al unui transplant hepatiC: „În primele două luni aveam dureri de nesuportat, îmi venea să mor”

Potrivit medicilor în chirurgia ficatului, rata de supraviețuire în cazul unei persoane care a suferit un transplant de ficat diferă în funcție de mai mulți factori: vârstă, stilul de viață pe care l-a avut înainte de transplant, dar și cel pe care îl adoptă după operație. Statisticile arată că la un an după operația de transplant, rata de supravietuire e de 92%. La cinci ani ajunge la 80%, iar la 10 ani, poate sa scadă la 60-75%.

Un caz fericit de transplant de ficat este al canadianului Howard Dell, atlet și actor, care a decis să se stabilescă în România. La aproximativ 5 ani de la transplant participă la competiții sportive și continuă să joace în filme și seriale. Într-un interviu acordat gândul în acest an, canadianul a vorbit despre ce presupune o astfel de operație și despre cât de greu i-a fost în perioada de recuperare. „Transplantul de ficat este un iad, în primele două luni aveam dureri de nesuportat, îmi venea să mor”, își amintește de acele clipe grele Howard Dell.

La 6 luni de la operație participa la o competiție sportivă destinată celor care au suferit transplanturi, unde a câștigat competiția de atletism, stabilind un nou record. „La astfel de competiții nu poți participa la mai puțin de un an de la transplant, dar eu am mințit în formular. După ce am câștigat, m-au dus direct la spital. Am insistat însă să vin la ceremonia de premiere, care era la doua zi. Aveam încă brățara de la spital la mână”, spune sportivul. În cei aproximativ cinci ani de la transplant, Howard Dell a câștigat numeroase astfel de competiții.

Ce presupune transplantul de ficat

Transplantul hepatic reprezintă tratamentul final al bolilor hepatice în stadii terminale, precum și al afecțiunilor hepatice fulminante. Transplantul reprezintă singurul remediu pentru stadiile abansate de ciroză, boală cu care a fost diagnosticat și Dinu Patriciu.

Medicul este cel care decide dacă boala de ficat este atât de avansată încât singurul tratament este transplantul. Odată stabilit acest lucru, pacientul în cauză intră pe o listă de așteptare. Pentru transplantul de ficat sunt acceptați și donatori vii, nu doar cei aflați în moarte cerebrală. Potrivit legislației în vigoare de la noi din țară, donator viu poate să fie un membru al familiei sau o altă persoană care să aibă aceași grupă sanguină ca și pacientul, dar care să nu fi solicitat bani pentru lobul de ficat pe care îl donează.

Odată găsit un donator compatibil, persoana în cauză este chemată la spital și este supusă unei serii de teste și analize. Acestea sunt o parte a pregătirii de rutină pentru operație și sunt concepute și pentru a descoperi orice infecții care nu pot fi imediat depistate. Pacientul va trece printr-un examen fizic general și i se vor recolta probe de urină și de sânge. Va face o radiografie toracică și o electrocardiograma. În cazul în care analizele ies perfect, pacientul intră în sala de operație.

După intervenție persoana va fi mutată în unitatea de terapie intensivă și conectată la un aparat de respirație artificială. Dacă totul merge bine, aparatul poate fi eliminat treptat peste 24-48 de ore. Pacientul care a primit un lob de ficat va sta între trei și zece zile la terapie intensivă, iar apoi va fi mutat în secția de transplant și i se va permite să plece acasă după cel mult patru săptămâni de la operație.

După intervenție, persoana care a fost supusă unui transplant va trebui să vină periodic la medic, pentru controale. În primele trei luni de la externare se recomandă să treacă pe la spital o dată sau de două ori pe săptămână. Scopul vizitei este de a monitoriza evoluția stării de sănătate și de a detecta orice potențiale complicații. La fiecare vizită, funcția hepatică va fi evaluata cu atenție și veti fi examinati clinic si imagistic, astfel încât orice complicații să fie identificate și tratate, iar medicația imunosupresoare este riguros dozată și controlată. Odată ce evolutia devine stabila, frecvența vizitelor va scădea.



Stilul de viață adoptat după transplant joacă un rol esențial în reușita tratamentului. După trei luni de la operație pacientul își poate relua activitățile cotidiene de dinainte de intervenție. Dieta trebuie să includă fructe, legume, cereal integrale, lapte și produse lactate sărace în grăsimi sau alte surse de calciu,carne slabă, pește, păsări sau alte surse de proteine. Se vor evita prăjiturile și biscuiții între mese. Hidratarea este și ea esențială în astfel de situații. Pacienților le este recomandat să bea doi litri de apă zilnic.

În ceea ce privește activitatea fizică, este important să se efectueze exerciții de rutină pentru a redobândi tonusul muscular slăbit de o lungă perioadă de boală. Ciclismul, înotul, precum și mersul pe jos sunt activități recomande persoanelor care au suferit un transplant de ficat. La trei luni după intervenție pot fi reluate și alte sporturi, dar mai întâi se va cere sfatul medicului.