De ce a respins CCR superimunitatea parlamentarilor: „Paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidență a răspunderii penale tocmai persoanele care exercită prerogative de putere reală”

Judecătorii Curții Constituționale (CC) arată, în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale modificările aduse Codului penal, că legiuitorul a afectat, prin acestea, protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante.

”Curtea constată că, prin modificările operate, legiuitorul a afectat protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. (…) În mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidență a răspunderii penale, tocmai persoanele care ocupă funcții reprezentative în stat și care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecințe grave asupra bunei funcționări a autorităților publice, asupra actului decizional care privește interesul general al societății, și nu în ultimul rând, asupra încrederii cetățenilor în autoritatea și prestigiul instituțiilor statului”, se arată în motivarea deciziei de constatare a neconstituționalității în cazul modificărilor la Codul penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013.

Potrivit judecătorilor CC, deși noile dispoziții prevăd că funcționarii publici „răspund penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, sub aspectul răspunderii penale, „trimiterea la legea specială și la dreptul comun este una iluzorie”.

„În ceea ce îl privește pe Președintele României, acesta îndeplinește prerogativele și exercită competențele stabilite prin Constituția României și alte legi, prin Administrația prezidențială, instituție publică aflată la dispoziția Președintelui, în temeiul Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației prezidențiale. Senatorii și deputații sunt reprezentanți aleși ai poporului român, exercitându-și mandatul în serviciul poporului, în temeiul Constituției, a Legii nr.96/1996 privind Statutul deputaților și al senatorilor și a regulamentelor proprii de organizare și funcționare”, mai precizează judecătorii CC, în motivarea deciziei.

Conform sursei citate, în condițiile în care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care deține o demnitate sau o funcție publică să-și îndeplinească cu obiectivitate atribuțiile care îi revin potrivit Constituției, și nu în scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public, ”restrângerea sferei de incidență a normei de incriminare a conflictului de interese generează importante probleme de neconstituționalitate”.

Curtea Constituțională a decis, în 15 ianuarie, cu unanimitate de voturi, că modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 sunt neconstituționale.

Obiecțiile de neconstituționalitate au fost formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (actualul Codul Penal și noul Cod Penal) și la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

Astfel, CC a admis obiecția și a constatat neconstituționalitatea articolului I punctul 5 și articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor pe președintele României, pe deputați și senatori, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat.

„Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(1) și (5) din Constituție referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor, art.16 alin.(1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, precum și art.11 alin.(1) privind obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale”, s-a arătat într-un comunicat de presă al Curții Constituționale remis agenției MEDIAFAX.

De asemenea, judecătorii constituționali au constatat neconstituționalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlătură funcționarii publici din sfera subiecților activi a infracțiunii de conflict de interese și care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea și semnarea actelor administrative, precum și cele care privesc creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară și profesională.

„Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(1) și (5) din Constituție referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor, art.16 alin.(1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, precum și art.11 alin.(1) privind obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale”, a precizat Curtea Constituțională.

Judecătorii constituționali au constatat și neconstituționalitatea articolului I punctul 2 și articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispoziții care reglementează o cauză de reducere și de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracțiuni, denumite generic „infracțiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”, potrivit CC.

„Aceste dispoziții sunt neconstituționale raportat la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la statul de drept, obligația respectării Constituției și a legilor în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiție și art.147 alin.(1) și (4) din Constituție privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”, a precizat sursa citată.

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracțiuni de corupție, pot fi considerate incompatibile cu funcționarea statului de drept.

Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiție de anul trecut. Prin una dintre modificări, președintele și parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeași zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcționarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.
Modificările au fost contestate vehement de președintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt „dramatice” și „dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție”, precum DNA sau ANI.

Reacția lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcția Națională Anticorupție a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.

La rândul său, președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, susținea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați”.

Și CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaților a susținut însă că nu avea obligația să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, precum și reprezentanții unor organizații neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.
Otilia Ciocan, [email protected]